La 9 mai, a fost lansată formal, la Strasbourg, Conferința privind viitorul Europei/ CoFE. Conferința reprezintă un cadru de discuții și reflecție privind viitorul Europei, cu implicarea a numeroși actori – instituțiile europene, guvernele statelor membre, parlamentele naționale, cetățenii, societatea civilă, mediul academic, partenerii sociali și alți actori interesați.
Conform Declarației inter-instituționale care stă la baza acestei inițiative, Conferința își propune să le acorde cetățenilor un rol mai important în conturarea politicilor și a obiectivelor ambițioase ale UE, îmbunătățind astfel reziliența Uniunii la crize, indiferent de natura economică sau sanitară a acestora. Astfel, Conferința creează un nou forum public pentru o dezbatere deschisă, incluzivă, transparentă și structurată cu cetățenii europeni pe temele care contează pentru ei și care le afectează viața de zi cu zi.
Calendarul CoFE va viza derularea dezbaterilor pe parcursul anului 2021 și în primul semestru al anului 2022. Intenția este de finalizare a CoFE pe durata Președinției franceze a Consiliului UE (semestrul I 2022). Obiectivul este ca până în primăvara anului 2022 să se ajungă la concluzii ale Conferinței, în vederea formulării unor linii directoare privind viitorul Europei.
Discuțiile din cadrul Conferinței se vor concentra pe 9 teme principale de actualitate la nivel european, de interes prioritar pentru cetățeni, respectiv: Schimbările climatice și mediu; Sănătate; O economie mai puternică, justiție socială și locuri de muncă; UE în lume; Valori și drepturi, statul de drept, securitate; Transformarea digitală; Democrație europeană; Migrație; Educație, cultură, tineret și sport. Este posibilă abordarea și altor teme în cadrul dezbaterilor.
Conferința se desfășoară sub autoritatea celor trei instituții care conduc acest demers, reprezentate de președinții lor (Președintele Parlamentului European, Președintele Comisiei Europene, Președinția rotativă a Consiliului UE), care își asumă președinția comună a CoFE. Activitatea celor 3 Președinți pe aspectele organizatorice ale Conferinței este susținută de Biroul Executiv/ BEx[1] care asistă conducerea în format trio (BEx este alcătuit din câte 7 persoane din partea fiecărei instituții PE, Consiliu, Comisie, respectiv câte 3 membri și 4 observatori).
Pentru a permite participarea cetățenilor la această Conferință, Comisia Europeană a creat o platformă digitală care este accesibilă în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene, inclusiv în limba română. Platforma poate fi accesată la următorul link: https://futureu.europa.eu/?locale=ro. Pe această platformă, cetățenii pot participa pasiv – ca vizitatori, urmărind diferitele evenimente dedicate, sau activ, prin includerea de idei pe oricare dintre temele de dezbatere, funcție de interesul acestora. Toate contribuțiile și sugestiile făcute de cetățeni sunt vizibile pe platformă în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene. Toți cetățenii europeni, indiferent de locația lor (în UE sau în orice altă parte de pe glob), au acces la această platformă și la dezbateri. De asemenea, evenimentele organizate la nivel național / de diferite entității (instituții) sub egida Conferinței pot fi înscrise pe această platfomă.
Pe lângă această platformă, în cadrul Conferinței vor fi organizate și Grupuri de dezbatere la nivel UE, așa numitele paneluri cetățenești europene, care vor fi formate din cetățeni europeni selectați de către Comisia Europeană pe baza unor criterii care să asigure reprezentativitatea acestora în ceea ce privește originea geografică, sexul, vârsta, mediul socioeconomic și/sau nivelul de educație. Aceste paneluri cetățenești europene vor dezbate diferitele tematici ale Conferinței și vor putea formula concluzii și propuneri care vor fi ulterior prezentate în sesiunile plenare ale Conferinței.
Un cadru complementar de discuție în cadrul Conferinței este reprezentat de Plenara Conferinței, compusă din reprezentanți ai Parlamentului European, ai Consiliului UE/ statelor membre și ai Comisiei Europene, precum și din reprezentanți ai tuturor parlamentelor naționale, în condiții de egalitate, și din cetățeni din cele 27 de state membre. În cadrul Plenarei, vor fi, de asemenea, reprezentați Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social, partenerii sociali și societatea civilă. În momentul discutării rolului internațional al UE, la lucrările Plenarei se va alătura și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.
Prima Plenară va avea loc la 19 iunie a.c. (fără tematică pre-stabilită, va aborda aspecte procedurale, organizatorice). Aceasta a fost precedată de o primă reuniune cu reprezentanții cetățenilor, la Lisabona, la 17 iunie a.c.
În cadrul Plenarei, Consiliul beneficiază de 54 reprezentanți în plenare (câte doi din fiecare stat membru – ministrul CAG + un alt reprezentant național, recomandarea fiind aceea de desemnare a unui alt ministru care are competențe asupra subiectului acoperit în discuțiile din plen). Parlamentele naționale au un număr total de 108 reprezentanți (câte 4/ stat membru).
Contribuțiile dezbaterilor vor sta la baza elaborării/ redactării raportului final al Conferinței, care va fi prezentat șefilor de stat și/sau Guvern, Comisiei Europene și Consiliului UE.
În contextul derulării Conferinței, statele membre vor putea organiza, suplimentar, paneluri naționale sau evenimente tematice. Evenimentele vor putea fi organizate on-line, hibrid sau fizic, funcție de evoluția pandemiei.
De interes pentru Ministerul Afacerilor Interne sunt activitățile ce derivă din următoarele tematici:
- Controlul eficient al frontierelor externe.
- Dezvoltarea unei politici globale de migrație pe deplin funcțională. Va continua și se va aprofunda cooperarea cu țările de origine și de tranzit pentru a combate migrația ilegală și traficul de persoane și pentru a asigura returnări eficiente. În ceea ce privește dimensiunea internă, se intenționează atingerea unui acord privind o politică eficientă în materie de migrație și azil. Se are în vedere ajungerea la un consens cu privire la Regulamentul Dublin pentru a-l reforma pe baza unui echilibru între responsabilitate și solidaritate, ce va avea la bază numărul persoanelor debarcate în urma operațiunilor de căutare și salvare.
- Buna funcționare a Spațiului Schengen.
- Lupta împotriva terorismului și a criminalității transfrontaliere, îmbunătățind cooperarea și schimbul de informații și dezvoltând în continuare instrumentele comune de cooperare.
- Creșterea rezilienței UE atât împotriva dezastrelor naturale, cât și împotriva dezastrelor provocate de om.
- Combaterea amenințărilor cibernetice, amenințărilor hibride și a dezinformării provenite de la actori ostili.
[1] Membri BEx din partea Consiliului UE: actuala PRES PT și următoarele 2 președinții – PRES SI, respectiv PRES FR. Au calitatea de observatori din partea CONS următoarele 4 președinții rotative: CZ, SE, ES și BE. Pe măsură ce fiecare președinție își va termina mandatul, următoarea președinție îi va prelua locul, fie în calitate de reprezentant în Biroul Executiv, fie în calitate de observator în Biroul Executiv (în funcție de data când se va finaliza Conferința). Membri din partea PE: Guy Verhofstadt – Renew, Manfred Weber-PPE și Iratxe Garcia Perez – S&D. Ca observatori: Gerolf Annemans (ID), Daniel Freund (Verzi/EFA), Zdzislaw Krasnodebski (ECR), Helmut Scholz (GUE/NGL). Membri din partea Comisiei: Dubravka Šuica, comisar pentru democrație și demografie, Maroš Šefčovič – comisar pentru relații interi-instituționale, analiză, prospectivă strategică și Vera Jourova – comisar pentru valori și transparență. Reprezentanți ai COSAC, CoR, CESE, Business Europe și ETUC sunt invitați să participe la reuniuni în calitate de observatori.
