Agenţia Naţională Antidrog a Lansat Raportul Naţional privind situaţia drogurilor în România 2013

Agenţia Naţională Antidrog (ANA) a lansat joi, 28 noiembrie 2013, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la Biblioteca Naţională, Raportul Naţional privind situaţia drogurilor în România 2013.La eveniment au participat directorul Agenţiei Naţionale Antidrog, chestor de poliţie Sorin Oprea, precum şi specialişti şi experţi din cadrul instituţiilor şi organizaţiilor neguvernamentale angrenate în lupta antidrog la nivel naţional. În deschiderea conferinţei de presă, şeful Agenţiei Naţionale Antidrog a subliniat faptul că raportul naţional reprezintă un document de referinţă pentru specialişti şi practicieni în domeniul drogurilor, pentru decidenţii politici şi pentru orice persoană interesată de ultimele tendinţe înregistrate în evoluţia acestui fenomenÎn cadrul Raportul Naţional privind situaţia drogurilor în România 2013 au fost analizate date referitoare la cererea şi oferta de droguri în România în anul 2012, politicile naţionale şi legislaţia în domeniu, împreună cu tendinţele şi evoluţiile înregistrate în ultimii ani.Raportul, structurat pe 10 capitole, cuprinde cele mai recente date şi informaţii legate de consumul de droguri şi de răspunsurile şi măsurile adoptate în acest domeniu în România.Informaţii complete privind situaţia drogurilor în România 2013 se regăsesc pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale Antidrog, accesând următorul link: http://www.ana.gov.ro/rapoarte_nationale. * * * SINTEZĂ DE PRESĂ A RAPORTULUI NAŢIONAL PRIVIND SITUAŢIA DROGURILOR ÎN ROMÂNIA 2013Din punctul de vedere al politicilor antidrog, în anul 2012: – A fost realizată evaluarea Strategiei Naţionale Antidrog 2005-2012;- A fost elaborat proiectul Strategiei Naţionale Antidrog 2012-2020, prin consultarea tuturor actorilor sociali implicaţi;- În plan legislativ, au fost create premisele necesare punerii în aplicare, în premieră în România, a conceptului de justiţie terapeutică;- Măsurile legislative adoptate, precum şi punerea în practică a acestora au avut ca efect reducerea comercializării substanţelor noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP) prin intermediul magazinelor specializate.În raport, au fost monitorizaţi şi analizaţi cinci indicatori epidemiologici şi sociali: admiterea la tratament ca urmare a consumului de droguri, boli infecţioase asociate consumului de droguri, urgenţe medicale datorate consumului de droguri, decese asociate consumului de droguri şi excluderea socială în rândul consumatorilor de droguri.Comparativ cu anul anterior, există o creştere cu 6,1% a persoanelor admise la tratament ca urmare a consumului de droguri (de la 1742 la 1848). Pe ansamblu, se înregistrează creşterea cu 3,2% a numărului de persoane aflate în asistenţă pentru consum de droguri ilicite (de la 2168 la 2237).Cele mai multe dintre persoanele admise la tratament au solicitat asistenţă în urma problemelor cauzate de consumul de heroină (36,7%).Se revine astfel la situaţia din anul 2010, opiaceele trecând pe primul loc ca drog principal cu cea mai mare pondere în rândul admiterilor la tratament, în timp ce SNPP înregistrează cel de-al doilea procent din numărul total de cazuri. Se menţine tendinţa de creştere a cererii de tratament pentru consumul de canabis, respectiv pentru cel de hipnotice şi sedative. De asemenea, continuă tendinţa descendentă pentru solicitările de asistenţă ca urmare a consumului de stimulante şi halucinogene. Aproximativ o treime dintre beneficiari au declarat policonsum şi/ sau consumul unui alt drog secundar (SNPP fiind drogurile cele mai utilizate în policonsum şi/ sau ca drog secundar).La nivel teritorial, în funcţie de numărul judeţelor în care s-au înregistrat solicitări de asistenţă, cel mai răspândit este consumul de canabis.În schimb, consumul de SNPP rămâne mai problematic, înregistrând un număr de solicitări mult mai mare în comparaţie cu cele determinate de consumul de canabis.Totodată, zona Bucureşti-Ilfov înregistrează cel mai mare consum de opiacee şi SNPP, în timp ce, cele mai multe solicitări pentru hipnotice şi sedative se înregistrează în continuare la Iaşi şi Cluj. În anul 2012, prevalenţa bolilor infecţioase asociate consumului de droguri indică următoarele tendinţe:• creştere semnificativă pentru HVB – 24,5%;• creştere pentru HVC la nivel înalt (peste media europeană) – 82,4%;• creştere alarmantă pentru HIV (peste media europeană) – 24,9%.Motivele care au condus la aceste creşteri au fost schimbarea modelului de consum, dar şiscăderea substanţială a intervenţiilor de reducere a riscurilor de contractare a bolilor infecţioase asociate consumului de droguri.În funcţie de drogul principal consumat, prevalenţa HIV în rândul consumatorilor de droguri injectabile, utilizatori de SNPP, este de 40,2%, iar pentru utilizatorii de heroină prevalenţa HIV este de 19,2%. De unde rezultă că utilizatorii, care au declarat ca drog principal injectabil substanţe din categoria SNPP, au o şansă dublă de a se infecta. Rezultatele celui de al 3-lea studiu de tip Anchetă comportamentală şi serologică (BSS-Behavioural Surveillance Survey) în rândul consumatorilor de droguri injectabile din Bucureşti, realizat în anul 2012, susţin o parte din aceste concluzii în cazul creşterii prevalenţei HIV, semnalând o prevalenţă aproape dublă: peste ½ din subiecţii intervievaţi fiind infectaţi cu HIV. Pe de altă parte, a reieşit existenţa unei asocieri între frecvenţa crescută a injectării, ca şi caracteristică a consumului de SNPP, ca factor de risc, şi creşterea prevalenţei HIV în rândul consumatorilor de droguri injectabile. În anul 2012, au fost înregistrate 2006 urgenţe medicale în care a fost menţionat consumul cel puţin al unui drog ilicit. În 1461 dintre acestea, urgenţa medicală a fost cauzată de consumul unui singur drog, în timp ce în 545 dintre cazuri a fost vorba despre policonsum.Astfel, cazuistica urgenţelor medicale datorate consumului exclusiv de droguri ilicite se menţine la nivelul anului anterior (1461 cazuri faţă de 1455).După fenomenul de expansiune la nivel naţional a cazuisticii urgenţelor medicale datorate consumului de droguri, determinat în anii anteriori de apariţia SNPP, din acest an are loc o „segregare” la nivel teritorial a unor „centri teritoriali problematici”, în care cazuistica urgenţelor medicale cauzate de consumului de droguri ilicite este mai concentrată (Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Galaţi).De asemenea, dimensiunea cazuisticii de urgenţă datorată consumului de SNPP (exclusiv sau în combinaţie) se menţine la acelaşi nivel, dar se observă creşteri semnificative ale cazuisticii de urgenţă datorate consumului exclusiv de canabis, opiacee, droguri generic şi solvenţi volatili.68,2% din cazurile de urgenţă înregistrate au fost datorate consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive („etnobotanice”), în 10,9% dintre cazuri a fost consemnat consumul de canabis, iar în 8,4% s-a declarat consum de opiacee (heroină, metadonă sau opiacee generic). Se remarcă o repartiţie inegală între bărbaţi şi femei, cu o pondere crescută în cazul bărbaţilor – 80,9% bărbaţi, comparativ cu 19,1% femei. Majoritatea (89,5%) sunt persoane cu vârsta sub 34 de aniVârsta medie este de 25,07 ani, fiind uşor mai ridicată pentru persoanele de sex masculin: 25,26 ani, comparativ cu 24,42 ani, cât se înregistrează în cazul femeilor; Atât în cazul bărbaţilor, cât şi în cel al femeilor, categoria de vârstă care înregistrează ponderea cea mai mare este grupa 15-24 de ani (46,5% în cazul bărbaţilor, respectiv 57,3% în cazul femeilor). Se menţine tendinţa de creştere a numărului de cazuri de urgenţă datorate policonsumului de droguri ilicite.Asocierea consumului de SNPP într-un număr semnificativ de urgenţe medicale în care diagnosticul de urgenţă stipulat a indicat prezenţa infecţiei cu HIV sau HVC sau o tentativă autolitică prin mutilare, spânzurare sau precipitare sau chiar decesul în urgenţă, indică un risc suplimentar în ceea ce priveşte acest tip de consum.În ceea ce priveşte decesele asociate consumului de droguri, în anul 2012 au fost înregistrate 45 de astfel de cazuri.Valorile tind să revină la media anterioară, prin creşterea cazuisticii deceselor direct asociate consumului de droguri, mai ales pe seama consumului de opiacee. Se remarcă o creştere majoră a numărului deceselor survenite la sexul feminin. 89,2% din totalul deceselor asociate direct consumului de droguri au fost înregistrate la persoane cu vârsta cuprinsă între 20-34 ani În majoritatea cazurilor de decese direct asociate consumului de droguri au fost implicaţi consumatori de droguri injectabile – numai pe cale intravenoasă – existând doar patru cazuri ce au implicat administrare per os (amestesc stimulant, metadonă în doză gigant, alcool si benzodiazepine), asociate în 3 cazuri cu fumatul unor derivate de canabis.Se constată o creştere alarmantă a patologiei asociate administrării drogurilor – infecţioasă acută, subacută sau cronică, care susţine necesitatea implementării unor măsuri mai eficiente de harm-reduction.Domină intoxicaţiile cu opiacee – 64,3%, procent semnificativ scăzut faţă de anii anteriori, şi pe fondul diversificării spectrului de substanţe întâlnite în cazuistică (în anul 2012 detecţiile toxicologice în cazul deceselor direct asociate consumului de droguri au susprins nu mai puţin de 26 categorii de substanţe psihoactive). Corelaţii sociale ale consumului de droguri şi măsuri de reintegrare socială. Rezultatele provenite din monitorizarea de rutină a doi indicatori epidemiologici, cât şi cele reieşite din primul studiu realizat de Agenţia Naţională Antidrog pentru evaluarea excluderii sociale în rândul consumatorilor de droguri neincluşi în servicii de asistenţă, indică un risc crescut al excluderii sociale pentru consumatorii de droguri şi, în special, pentru cei de opiacee şi SNPP.În general, consumatorii de droguri sunt persoane neangajate, cu nivel de educaţie cel mult secundar.Conform studiului realizat de ANA în 2012 privind excluderea socială în rândul consumatorilor de droguri, consumatorii problematici de droguri din Bucureşti care nu au fost incluşi în servicii de asistenţă specifice (oferite în sistem public sau privat), sunt în cea mai mare parte fără ocupaţie sau stau acasă. În ceea ce priveşte monitorizarea indicatorilor de ofertă de droguri, specialiştii ANA au analizat în Raport infracţionalitatea la nivelul drogurilor, piaţa drogurilor şi consumul de droguri în penitenciare.Marile aglomerări urbane, precum şi zonele transfrontaliere au continuat să rămână şi pe parcursul anului 2012, zonele cu potenţial criminogen ridicat în domeniul criminalităţii la regimul juridic al drogurilor. Se remarcă creşteri ale procentului de cauze soluţionate cu propunere de trimitere în judecată (de la 10,7% la 11,1 %), precum şi ale procentului de cauze penale cu soluţie de neîncepere a urmăririi penale sau de scoatere de sub urmărire penală (de la 74,6% la 79,4%). Creşterea numărului persoanelor trimise în judecată (de la 1058 la 1131).Scădere a ponderii persoanelor recidiviste (11,6% în anul 2012, faţă de 14,1% în anul 2011), precum şi a persoanelor cu antecedente penale (5,7% în anul 2012, faţă de 7,3% în anul 2011) din totalul persoanelor condamnate.Creşte numărul amenzilor penale aplicate pentru infracţiunea de deţinere în vederea consumului propriu.România îşi păstrează calitatea de punct de tranzit pe ruta Balcanică de traficare a drogurilor,reprezintă şi rută alternativă de introducere a cocainei în Europa prin Constanţa şi devine tot mai evident o ţară de destinaţie pentru majoritatea tipurilor de droguri.Distribuţia capturilor semnificative pe teritoriul României, pe tip de drog: – Se înregistrează o creştere semnificativă (60%) a cantităţii totale de droguri confiscate; – Creşte cantitatea de heroină confiscată (de 3 ori); – Creşte disponibilitatea canabisului şi rezinei de canabis pe piaţa drogurilor din România (de 3 ori); – Prezenţa cocainei pe piaţa drogurilor din România este în scădere faţă de 2011; – Magazinele de “vise” au fost închise în procent de aproximativ 98% şi s-a înregistrat o scădere semnificativă a confiscărilor de SNPP (1,5 Kg);- Au fost identificate pe teritoriul României două laboratoare clandestine de condiţionare de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive, în Bucureşti şi Buzău;- Preţurile principalelor tipuri de droguri se menţin la niveluri relativ constante faţă de anii precedenţi, singurele modificări ale acestui indicator vizând doar cantităţile de heroină şi cocaină vândute cu ridicata (valori în scădere), precum şi cel al comprimatelor de ecstasy (în creştere uşoară determinată de modificările de curs valutar în anul 2012). Consumul de droguri în penitenciare. Comparativ cu anul anterior, se constată o scădere cu 0,5% a numărului persoanelor care s-au declarat consumatori de droguri la momentul încarcerării raportat la populaţia din penitenciare, înregistrată la sfârşitul anului 2012. În funcţie de substanţa autodeclarată ca fiind utilizată înainte de data încarcerării, se constată că heroina ocupă, în continuare, primul loc în preferinţele de consum, cu o proporţie de 61,7%. Pentru următoarele clasate, cocaina (5,4%) şi canabisul (4,3%), se înregistrează aceleaşi valori ca şi în anul precedent. În ceea ce priveşte asistenţa consumatorilor de droguri în penitenciare, a fost finalizat Proiectul „Crearea a trei comunităţi terapeutice în penitenciarele Jilava, Rahova şi Târgşor”, implementat de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în parteneriat cu Direcţia de Probaţiune din Ministerul Justiţiei, Agenţia Naţională Antidrog, Fundaţia Phoenix Haga şi Ministerul Justiţiei – Norvegia. Printre rezultatele acestuia se numără: • amenajarea şi asigurarea funcţionalităţii a 3 comunităţi terapeutice pentru deţinuţi foşti consumatori de droguri;• instruirea a 30 specialişti din cadrul ANP, ANA şi Direcţiei de Probaţiune care vor asigura continuitatea implementării serviciilor oferite în cadrul celor 3 comunităţi terapeutice;• elaborarea unui proiect al metodologiei privind comunităţile terapeutice în mediul penitenciar.Răspunsuri instituţionale: în domeniul prevenirii şi privind consecinţele asupra sănătăţii ale consumului de droguri.Ca şi în anii precedenţi, majoritatea programelor naţionale, regionale şi locale de prevenire universală implementate au avut ca obiectiv informarea, educarea şi conştientizarea populaţiei privind consumului de alcool, tutun, droguri şi substanţe noi cu efecte psihoactive, precum şi dezvoltarea unor atitudini şi practici în rândul populaţiei generale, prin orientarea către activităţi cultural-artistice şi sportive, ca alternativă la consumul de droguri. Ca şi răspunsuri privind consecinţe asupra sănătăţii, s-au realizat cooperarea Agenţiei Naţionale Antidrog cu toţi actorii instituţionali implicaţi în derularea de activităţi în domeniul reducerii riscurilor asociate consumului de droguri, reducerea sensibilă a disponibilităţii serviciilor comunitare de prevenire a bolilor infecţioase în rândul consumatorilor de droguri injectabile (doar două ONG-uri specializate active în 2012 – ARAS şi CARUSEL).Gradul de acoperire cu astfel de servicii a scăzut semnificativ faţă de anii anteriori (cca. 23% în 2012 faţă de 50% în anii 2009 şi 2010).Viziune. Noua abordare a problematicii antidrog se va axa pe obiectivele Strategiei Naţionale Antidrog 2013-2020, cu urmărirea atentă a executarii activităţilor din planul de acţiune. Acestea vor fi subsumate acţiunilor specifice vizând cei doi piloni şi anume reducerea cererii şi ofertei de droguri. Principalele obiective vor viza: Dezvoltarea monitorizării prin studii socilogice la nivel național; Evaluarea componentelor structurale instituționale în vederea adaptării la problebatică Armonizarea legislativă cu dinamica fenomenului; Aplicarea unitară a standardelor de prevenire și asistență de către instituții și organizațile societății civile; Dezvoltarea și susținerea serviciilor de reducere a riscurilor de infectare cu boli transmisibile asociate consumului de droguri.A.N.A. – Compartimentul Relaţii Publice