Agenţia Naţională Antidrog/Aprecieri internaţionale privind lupta împotriva drogurilor în România

România, pentru o lungă perioadă de timp, a fost ferită de traficul şi consumul ilicit de droguri. Începând, însă, cu anul 1990, factori precum poziţia geografică, deschiderea frontierei de stat şi nu în ultimul rând, conflictele militare din Irak, Afganistan şi fosta Iugoslavie au făcut ca ţara noastră să devină, opinie emisă şi de experţii organismelor internaţionale de monitorizare a fenomenului drogurilor, un segment activ al “Rutei Balcanice” de traficare a stupefiantelor şi precursorilor de droguri.Primul deceniu al noului mileniu a pus în evidenţă exitenţa pe teritoriul naţional a unei criminalităţi în creştere la regimul drogurilor (infracţiuni de trafic internaţional de droguri, precum şi de distribuţie), a unei criminalităţi asociate consumului de droguri (infracţiuni contra patrimoniului în vederea susţinerii consumului), a unui număr însemnat de persoane internate sau care au beneficiat de asistenţă medicală de urgenţă ca urmare a consumului de droguri, precum şi a unei percepţii publice în creştere faţă de amploarea consumului de droguri.Astfel, în România, problematica drogurilor s-a dezvoltat pe toate palierele: trafic, depozitare, distribuţie, consum de droguri ocazional, recreaţional şi problematic, excepţie făcând producţia de droguri.Realitatea statistică sus menţionată a impus societăţii româneşti o reacţie adecvată pe măsura complexităţii şi dimensiunii fenomenului drogurilor, reacţie concretizată în crearea principalelor instrumente de lucru, juridice şi instituţionale. Faţă de complexitatea aceluiaşi fenomen, soluţia a reprezentat-o înfiinţarea Agenţiei Naţionale Antidrog, structură cu rol de coordonator naţional al politicii în domeniu, care să furnizeze modalităţile de răspuns.Principalele publicaţii internaţionale în domeniul drogurilor oferă date cuprinzătoare referitoare la reducerea cererii şi ofertei de droguri la nivel mondial. Pe baza datelor şi estimărilor colectate sau pregătite de guverne, Departamentul de Stat al SUA, UNODC, EMCDDA şi alte instituţii/organizaţii internaţionale încearcă să identifice tendinţele evoluţiei pieţelor mondiale ilicite de droguri şi să emită recomandări atât la nivel naţional, cât şi regional, în vederea reducerii dimensiunilor traficului şi consumului ilicit de droguri. Şi în anul 2011, ţara noastră a răspuns solicitărilor partenerilor mai sus amintiţi şi a transmis date cu privire la situaţia naţională în domeniu, care ulterior au fost preluate de principalele rapoarte internaţionale în domeniu. Astfel, conform Raportului Departamentului de Stat al SUA privind problematica drogurilor, România nu constituie o sursă majoră pentru drogurile ilicite, dar continuă să fie o importantă ţară de tranzit pentru droguri de-a lungul rutei nord-balcanice pentru opiu, heroină şi precursori chimici, dinspre Afganistan spre Europa Centrală şi de Vest.În ceea ce priveşte cooperarea inter-instituţională, aceasta a cunoscut o creştere continuă şi devine din ce în ce mai complexă ca urmare a asistenţei prin programe de formare externe ca cele oferite spre exemplu de Centrul SECI (transformat din octombrie 2011 în Centrul SELEC) şi de Academia Internaţională de Aplicare a Legii (ILEA) Budapesta.De asemenea, în cadrul aceluiaşi raport, sunt menţionate progresele înregistrate de ţara noastră atât în domeniul reducerii cererii (implementarea de noi programe de prevenire şi educare în domeniul drogurilor, derulate în cooperare cu autorităţile locale, ONG, organizaţii religioase şi companii private), cât şi în domeniul ofertei de droguri (număr mai mare de capturi comparativ cu anul 2010, 36 de substanţe şi plante cu efect psihoactiv incluse în lista de substanţe sub control).Raportul mondial privind situaţia drogurilor publicat de International Narcotics Control Board (INCB) apreciază eforturile întreprinse de România în legătură cu progresele înregistrate în implementarea recomandărilor INCB din anul 2008, formulate în urma vizitei efectuate în ţara noastră. Sunt semnalate evoluţiile din domeniul legislativ (adoptarea Planului de Acţiune 2010 – 2012 pentru implementarea Strategiei Naţionale Antidrog 2005-2012), precum şi tendinţele în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri. Totodată, este subliniat faptul că România a raportat cea mai scăzută rată a prevalenţei anuale pentru canabis din Europa, precum şi pentru cocaină.Raportul Anual privind situaţia drogurilor în Europa, 2011, elaborat de Observatorul European de Droguri şi Toxicomanii, pune un mai mare accent pe progresele înregistrate de ţara noastră în domeniul tratamentului dependenţilor de droguri. Datele ESPAD pentru studiile naţionale desfășurate în școli în perioada anilor 2007, 2009 şi 2010 indică cea mai mare prevalenţă pe parcursul vieţii a consumului de canabis în rândul elevilor de 15 și 16 ani, reprezentând 45% din totalul acestora. Cele mai mici niveluri (sub 10%) sunt raportate în Grecia, Cipru şi România.Consumatorii primari de canabis reprezintă peste 30% din pacienţii care încep tratamentul în Belgia, Danemarca, Germania, Franţa, Ungaria, Ţările de Jos şi Polonia, dar mai puţin de 10% în Bulgaria, Estonia, Grecia, Lituania, Malta şi România.Transmiterea răspunsurilor la toate solicitările organismelor internaţionale de profil, în termenul indicat, reprezintă un aspect important pentru imaginea ţării noastre şi totodată o confirmare a angajamentelor internaţionale asumate de România, în conformitate cu documentele programatice existente atât la nivel naţional, cât şi internaţional.A.N.A. – Compartimentul Relaţii Publice


Alte articole:
Skip to content