Astăzi, 23 martie a.c., la sediul MAI, a avut loc Ședința de evaluare a activității desfășurate de Ministerul Afacerilor Interne în anul 2020. La activitate au participat reprezentanți ai conducerii ministerului, Președintele Senatului, Președintele Camerei Deputaților, Prim-ministrul României și, în sistem de videoconferință, prefecții și șefii structurilor teritoriale ale MAI.
Redăm, mai jos, discursul domnului Lucian BODE, ministrul Afacerilor Interne, rostit cu această ocazie:
„Sunt deosebit de onorat să prezint, astăzi, activitatea desfășurată de către MAI și structurile sale în anul 2020. În afara celor prezenți aici în sală, mă bucur să avem alături de noi la acest eveniment, în sistem on-line, atât colegi din aparatul central, cât și reprezentanți ai structurilor centrale si teritoriale, precum și reprezentanți ai Instituției prefectului cărora le mulțumesc pentru prezență.
Ministerul Afacerilor Interne, prin toate structurile sale, a fost angrenat pe deplin, fiind unul dintre pilonii centrali în efortul comun, interinstituțional de cooperare și de răspuns rapid și articulat la provocările cu care ne-am confruntat în anul 2020.
Măsurile speciale și extraordinare pentru combaterea pandemiei care s-au impus a fi luate pe parcursul anului trecut, au pus sistemele publice în fața unor situații inedite, au forțat limitele lor de funcționare și au generat presiune pe angajații din sistem.
Nu putem ignora faptul că această pandemie Covid -19 a afectat toate statele lumii și a declanșat o criză economică și socială care risca să destabilizeze echilibre mondiale, dacă statele eșuau în efortul de combatere și limitare a pandemiei.
Înainte de a vă aduce la cunoștință câteva dintre realizările colegilor noștri, doresc să transmit întregii echipe a Ministerului Afacerilor Interne felicitări pentru implicarea și modul profesionist în care a reușit să depășească momentele cele mai dificile ale anului trecut.
Asta îmi demonstrează că aici în Ministerul Afacerilor Interne sunt mulți profesioniști pe care mă pot baza pentru a continua proiectele începute și pentru a dezvolta altele noi.
Gestionarea efectelor epidemiei COVID-19
În primul rând, trebuie să evidențiem faptul că, raportat la noile misiuni, angajații ministerului au avut o reacție promptă, echilibrată, integrată și unitară, reușind să se adapteze permanent la evoluția situației epidemiologice.
Astfel, a fost necesară adaptarea legislației la nivel intern care să răspundă acestei provocări și luarea unor măsuri în zona de competență a MAI, în scopul prevenirii răspândirii virusului și diminuării efectelor asupra sănătății oamenilor.
Efortul instituțional a fost concentrat pe trei paliere de decizie: strategic, operațional, dar și tactic.
În premieră, efectivele MApN au acționat în sprijinul MAI, inclusiv la acțiuni de ordine publică. Au fost predate mai multe obiective în pază instituțională către MApN.
De asemenea, efective ale Poliției Locale, ale serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor și ale serviciilor voluntare au acționat împreună cu echipaje ale Poliției Române și cele ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.
Vorbim, așadar, de o angrenare impresionantă de forțe care a avut ca scop limitarea efectelor devastatoare ale acestui inamic comun.
In acest efort instituțional, un rol cheie l-a avut Instituția Prefectului prin reacțiile ferme și asumarea de decizii fundamentale destinate limitării efectelor pandemiei Sars-Cov-2.
Această mobilizare arată că instituțiile statului funcționează la toate nivelurile – de la decizie, până la execuție, adică până la cei care aplică regulile în teren.
În ceea ce privește accesul cetățenilor la serviciile publice, programul și modalitățile de lucru au fost adaptate, astfel încât a fost asigurată continuitatea activității, în condiții de siguranță, un accent major fiind pus pe calitatea serviciilor prestate către cetățeni.
De asemenea, MAI, prin DSU a avut în responsabilitate gestionarea produselor achiziționate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pe baza acordurilor cadru încheiate de către Oficiul Național de Achiziții Centralizate, acestea fiind distribuite, cu sprijinul inspectoratelor județene pentru situații de urgență, către personalul medical din cadrul Ministerului Sănătății și cel al Apărării Naționale, precum și personalului operativ din cadrul MAI.
Așa cum recent Guvernul României prin Ministerul Afacerilor Interne a trimis fraților noștri de peste Prut ajutoare umanitare constând în echipamente de protecție și doze de vaccin împotriva COVID-19, astfel de acțiuni au avut loc și pe parcursul anului trecut atunci când s-a decis acordarea de sprijin Moldovei și Italiei.
Ne aducem aminte, cu siguranță, în primele săptămâni de la începutul pandemiei, de presiunea mare de la frontierele României, atunci când sute de mii de români se întorceau în țară.
Le mulțumesc, și cu acest prilej, polițiștilor de frontieră, dar și jandarmilor, specialiștilor în situații de urgență și tuturor polițiștilor care au contribuit ca românii din străinătate să ajungă cu bine acasă.
Aș vrea să mai precizez și faptul că, începând de la sfârșitul anului trecut, Ministerul Afacerilor Interne este parte activă a Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea Împotriva COVID-19, oferind sprijinul pe toate palierele strategice ale acestei campanii.
Activități desfășurate în contextul alegerilor locale și parlamentare
O altă particularitate a anului trecut a constituit-o desfășurarea proceselor electorale cu respectarea măsurilor de protecție sanitară, dar și a celor de ordine și siguranță publică, un rol important în aceste activități revenindu-le prefecților și personalului instituțiilor prefectului care au vegheat la desfășurarea, în cele mai bune condiții, a celor două procese electorale.
Ministerul Afacerilor Interne a mobilizat peste 40.000 de angajați pentru îndeplinirea misiunilor specifice: menținerea ordinii publice la nivel național, verificarea și soluționarea sesizărilor de posibile incidente electorale, asigurarea protecției secțiilor de votare.
Datorită mobilizării și a profesionalismului tuturor angajaților MAI implicați – de la planificarea și monitorizarea acțiunilor și până la desfășurarea efectivă în teren a misiunilor – nu au fost înregistrate sincope sau evenimente negative majore.
Managementul integrat al acțiunilor complexe
În toată această perioadă, suprasolicitarea structurilor MAI a fost uriașă, angajații din sistemul de ordine publică și situații de urgență regăsindu-se în prima linie alături de personalul medical în combaterea și limitarea răspândirii epidemiei Covid-19.
Mobilizarea forțelor MAI pe acest palier a fost coerentă, coordonată și eficientă. Prezența lor în stradă a avut în primul rând un caracter preventiv și a fost percepută ca un suport valoros de către cetățeni.
Consolidarea gradului de siguranță a cetățeanului
Aș dori să trec pe scurt în revistă câteva dintre reperele principalei activități a MAI, aceea de creștere a gradului de siguranță a cetățeanului.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv au fost alocate resurse suplimentare, înregistrându-se creșteri la următorii indicatori:
– 2,1% la numărul de patrule asigurate de Poliția Română,
– 6,8% la numărul de patrule asigurate de Jandarmeria Română,
– 113% la numărul de patrule mixte.
Datorită unei prezențe mai active în spațiul public a efectivelor MAI, peste 70% dintre infracțiuni au fost constatate în flagrant.
În urma analizei pe care am realizat-o cu privire la capacitatea de reacție a efectivelor MAI, am constatat că în 75,5% dintre cazurile semnalate prin 112 s-a intervenit în mai puțin de 10 minute. Ceea ce reprezintă un rezultat foarte bun, raportat la alți ani.
Niciun domeniu de intervenție nu a fost neglijat, fie că vorbim despre menținerea ordinii publice, unde a existat o mobilizare masivă de forțe pe teren sau despre activitățile pe componenta de combatere a violenței domestice, a infracțiunilor în domeniul silvic și piscicol. Toate aceste acțiuni ne oferă tabloul complet al eforturilor depuse anul trecut de către forțele de menținere a ordinii publice pentru asigurarea unui climat sigur și predictibil în comunitățile pe care le protejează.
Siguranța cetățeanului – evoluția fenomenului infracțional
Din punctul de vedere al evoluției fenomenului infracțional, aș dori să subliniez faptul că infracționalitatea sesizată a fost în scădere cu 12% față de 2019, fiind cea mai mică valoare din ultimii 11 ani.
Scăderi importante au fost înregistrate și în ceea ce privește infracționalitatea stradală, infracțiunile grave comise cu violență, infracțiunile contra patrimoniului.
Siguranța cetățeanului – evoluția fenomenului infracțional
Aspecte pozitive se înregistrează și în cazul celorlalți indicatori care reflectă evoluția fenomenului infracțional, respectiv: scăderea numărului infracțiunilor înregistrate în mediul rural, scăderea numărului de accidente rutiere grave.
Totuși, există și județe care nu se înscriu în acest trend descrescător al infracționalității sau care nu au înregistrat rezultate semnificative și am solicitat o analiză mai riguroasă pentru a vedea care sunt cauzele pentru a putea decide măsuri în vederea creșterii siguranței comunităților respective.
Rezultatele pozitive înregistrate la acest capitol nu ar fi fost posibile fără implicarea activă a personalului MAI, care a dat dovadă de profesionalism și eficiență, chiar în condițiile improprii generate de fenomenul pandemic și de deficitul de personal existent.
Prevenirea și combaterea criminalității – terorism și criminalitate organizată
Pentru contracararea criminalității organizate, prin structurile de profil, s-au desfășurat, sub coordonarea DIICOT, ori prin activități proprii, 1.500 de acțiuni operative, fiind destructurate 129 grupuri organizate formate din peste 1.000 de persoane care au fost și trimise în judecată.
În urma acestor acțiuni, au fost confiscate importante sume de bani și bunuri și au fost instituite sechestre asiguratorii asupra a 331 imobile și 333 autoturisme.
Prevenirea și combaterea criminalității – evaziune fiscală și criminalitate economico-financiară
Pe de altă parte, au fost instituite măsuri asiguratorii în valoare de aproape 700 de milioane de lei în domeniul combaterii criminalității economico-financiare, iar strict pe evaziune fiscală, valoarea bunurilor indisponibilizate a fost de peste 290 de milioane.
Am solicitat în continuare o atenție sporită în acest domeniu, cu atât mai mult cu cât prin implicațiile avute, criminalitatea economico – financiară afectează în mod grav bugetul general consolidat, mai ales în această perioadă în care ne-am propus multe investiții și redresare economică.
Prevenirea și combaterea criminalității – criminalitatea transfrontalieră
Așa cum am declarat de curând, la Consiliul Informal Justiție și Afaceri Interne, România și-a îndeplinit obligațiile din punct de vedere tehnic pentru aderarea la Spațiul Schengen. Acest lucru îl dovedesc polițiștii de frontieră zi de zi, consolidând securitatea la frontierele externe ale Uniunii Europene.
În aceeași idee, aș menționa deschiderea anul trecut a 2 Puncte de Trecere a Frontierei: la frontiera româno – ucraineană, Isaccea – Orlovka ce întrunește condițiile pentru a fi deschis în regim de trafic internațional și Borș II – Nagykereki la frontiera comună româno-ungară, deschis în regim permanent, 24/24 de ore și prevăzut cu zece artere de control.
Polițiștii de frontieră au desfășurat permanent activități de prevenire și combatere a infracționalității transfrontaliere care, într-adevăr, a înregistrat o ușoară scădere anul trecut. O creștere cu peste 60% a fost constatată în ceea ce privește numărul de cetățeni străini cărora nu li s-a permis intrarea în țară fiind considerați cu risc pentru sănătatea publică sau siguranța națională.
Prevenirea și combaterea criminalității – migrație și azil
În anul 2020, fluxul migraționist pe principalele rute către Europa s-a menținut activ.
Comparativ cu anul precedent, numărul persoanelor reținute în trecere ilegală a crescut de 2,8 ori, iar numărul celor față de care au fost luate măsuri de prevenire a intrării ilegale de 5,7 ori.
Dintre aceștia, aproximativ 95% au fost reținuți la cele două frontiere din vestul țării – 58% la frontiera cu Serbia și 37% la cea cu Ungaria, indicând astfel culoarul de trecere adoptat, în mod predilect, pentru tranzitarea României.
Deja, am avut întâlniri pe acest subiect si am dispus efectuarea de analize serioase pentru a găsi cele mai bune soluții în scopul evitării deplasărilor migranților din alte centre, către Timișoara și tentativelor de trecere spre Ungaria sau Serbia.
Managementul situațiilor de urgență
Departamentul pentru Situații de Urgență, împreună cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și personalul medical s-au aflat în prima linie în lupta cu virusul SARS-CoV-2, o provocare grefată pe fondul misiunilor curente, al intervențiilor derulate în sprijinul persoanelor aflate în dificultate.
Activitățile desfășurate în contextul pandemiei, au constituit doar o parte dintre misiunile desfășurate de pompieri, paramedici, cadre medicale și piloți în anul 2020.
În total, au acționat în aproximativ 526.000 de situații, ceea ce înseamnă o medie zilnică de aprox. 1.300 intervenții. Au răspuns la peste 1.375.000 apeluri de urgență, cu o medie de 3.772 apeluri/zi, iar piloții au executat aproape 8.500 ore de zbor în misiuni medicale și în sprijinul structurilor operative.
În domeniul inspecțiilor de prevenire, au fost efectuate aprox. 43.000 controale și au fost aplicate amenzi contravenționale în cuantum de 26 milioane lei.
Servicii publice comunitare
Având în vedere că în acest an, în luna august trebuie să începem eliberarea cărților electronice de identitate, anul trecut s-a urmărit respectarea calendarului de implementare a acestei obligații asumate la nivel european.
Suntem, deci, în linie dreaptă și nu voi accepta niciun fel de întârziere în derularea activităților necesare punerii în circulație a noului document de identitate.
Activitatea de eliberare a documentelor de identitate și de călătorie, precum și a celor din categoria permise de conducere și certificate de înmatriculare s-a desfășurat la nivel redus comparativ cu anul anterior din cauza pandemiei, însă personalul destinat acestor activități a fost angrenat în misiunile ministerului.
Managementul resurselor instituționale
În contextul pandemic al anului trecut, pentru a face față tuturor provocărilor, realizarea unui mix echilibrat al resurselor instituționale a fost o linie vitală pentru reușita misiunilor și atingerea obiectivelor fixate.
Astfel, resursele logistice, resursele umane, IT si comunicaționale, precum și cele financiare la pachet cu eforturile în direcția modernizării și eficientizării structurale au fost recalibrate și adaptate, astfel încât să răspundă în mod coerent, eficient și integrat noilor nevoi ale societății.
Referitor la resursele logistice, s-au alocat fonduri pentru înzestrarea structurilor operative cu echipamente de protecție și de intervenție, fapt ce a condus la îmbunătățirea gradului de dotare cu aproximativ 18%. Totodată, au fost achiziționate și mijloace auto, context în care gradul de asigurare a necesarului de autospeciale a crescut cu circa 12,3%.
De asemenea, având în vedere importanța deosebită a resursei umane la nivelul ministerului au fost depuse eforturi considerabile pentru asigurarea unui nivel acceptabil de încadrare. În ceea ce privește modernizarea și eficientizarea structurală au fost depuse eforturi pentru suplimentarea statului de organizare al Spitalului de Urgenţă „Profesor Dr. Dimitrie Gerota“, reorganizarea Departamentului pentru Situații de Urgență și înființarea de noi componente la nivelul Poliției Române, respectiv Poliția pentru Siguranța Școlară și Poliția pentru Protecția Animalelor.
Accesarea fondurilor externe nerambursabile
În vederea asigurării serviciilor și echipamentelor necesare pentru desfășurarea misiunilor specifice, activitatea structurilor ministerului s-a concentrat pe absorbția fondurilor europene nerambursabile, în anul 2020 fiind finanțate peste 370 proiecte ce însumează 1,567 miliarde de euro.
Și în acest an, activitatea de accesare a fondurilor externe nerambursabile constituie o prioritate instituțională, inclusiv pe fondul provocărilor financiare, cu implicații în asigurarea echipamentelor necesare ministerului prin utilizarea de fonduri bugetare. Așa cum este construit bugetul pentru acest an, el oferă oportunitatea unor investiții importante pentru dezvoltarea instituțională prin utilizarea fondurilor europene. Cele aprox. 300 de milioane de euro, alocate pe componenta de fonduri europene nerambursabile, înseamnă o provocare foarte mare pentru MAI.
Exerciții naționale și internaționale
MAI a fost implicat în activitățile de pregătire a propriului personal prin exerciții, participând la procesele de planificare, organizare și desfășurare a exercițiilor organizate de Cartierul General al NATO și Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (ex. managementul crizelor, atacuri cu rachete balistice).
De asemenea, în plan intern/interinstituțional menționez participarea la exercițiile HISTRIA și CONCORDIA 2020, respectiv cele din domeniul mobilizării.
Cooperare interinstituțională
Având în vedere caracterul deosebit de sensibil al informațiilor în domeniul apărării țării, securității naționale și al reprezentării de nivel înalt, activitatea desfășurată pentru pregătirea ședințelor CSAT vizează tematici multidisciplinare și contribuie la fundamentarea deciziilor Președintelui României.
Principalele activități desfășurate pe acest palier au fost subsumate Programului de activitate al CSAT, prin susținerea tematicilor aflate în sfera de competență a MAI, promovarea, în vederea avizării/informării, a unor proiecte de acte normative, elaborarea contribuției MAI la Raportul de activitate al CSAT din anul 2019, respectiv pentru Programul de activitate al CSAT din anul 2021.
Susținerea eforturilor instituționale de îndeplinire a obligațiilor asumate de România la nivel aliat, s-a manifestat în măsuri si acțiuni concrete privind consolidarea rezilienței în fața dezastrelor si a situațiilor de criză, respectiv prin demararea unor colaborări internaționale în direcția îmbunătățirii planificării politicilor de apărare ale NATO.
Cooperare internațională/relații internaționale/misiuni internaționale
În ceea ce privește cooperarea internațională, un accent deosebit a fost acordat consolidării parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii și a cooperării cu Germania, Franța, Italia, Spania și Marea Britanie, scopul principal constând în diminuarea fenomenului criminalității organizate transfrontaliere.
De asemenea, România, prin Ministerul Afacerilor Interne, participă activ în cadrul Consiliilor de administrație ale FRONTEX, EUROPOL, eu-LISA, BESA, precum și în cadrul Coordonatorilor EMPACT. De asemenea, reprezentanții MAI contribuie la implementarea, respectiv transpunerea unor dosare europene importante aflate în competența materială a ministerului.
O componentă importantă o constituie coordonarea procesului de planificare operațională pentru forțele MAI dislocate în afara teritoriului statului român și a documentelor subsecvente care sunt aprobate la nivelul CSAT și de către Parlamentul României.
Pregătirea economiei naționale și teritoriului pentru apărare
Pe palierul pregătirii economiei naționale și teritoriului pentru apărare, reprezentanții MAI au contribuit la elaborarea și monitorizarea celor mai importante documente strategice naționale, asigurând planificarea strategică și operativă în domeniul securității naționale.
Menționez, în context, asigurarea contribuției active la nivel interinstituțional în procesul de elaborare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, Planului verificării stadiului pregătirii populației, economiei și a teritoriului pentru apărare prin exerciții și antrenamente de mobilizare în cursul anului 2021 și a Concepției privind trecerea Ministerului Afacerilor Interne de la cadrul organizatoric de pace la cadrul organizatoric de război.
Un alt domeniu de interes este constituit de protecția infrastructurilor critice care reprezintă o componentă principală a securității naționale, MAI gestionând problematica la nivel național pe acest palier de activitate.
Obiective strategice ale MAI pentru anul 2021
Doresc cu acest prilej să mulțumesc Guvernului României și Parlamentului pentru că au înțeles nevoile Ministerului Afacerilor Interne și, astfel, avem cel mai mare buget din ultimii 5 ani, care ne permite să ducem la îndeplinire obiectivele prevăzute în Programul de Guvernare 2020 – 2024.
Menținerea contextului epidemiologic actual va impune ca ministerul să concentreze o parte semnificativă din resurse pentru diminuarea efectelor pandemiei.
Referitor la deficitul de resurse umane de peste 15%, vă pot spune că deja am luat câteva măsuri: am organizat concursuri pentru trecerea agenților și subofițerilor în corpul ofițerilor, am început admiterea în școlile de agenți și subofițeri, iar acolo unde nu vom avea specialiști, vom încadra din sursă externă.
Nu ne vom limita doar la a încadra oameni pe funcții, ci vom optimiza structurile, în special cele de suport, pentru a duce oamenii acolo unde este cea mai mare nevoie de ei, în teren.
Nu în ultimul rând, am ca prioritate în domeniul resurselor umane un management performant și în acest sens se vor organiza concursuri pentru ocuparea funcțiilor de conducere. O coordonare foarte bună de la nivelul palierului de conducere va contribui la funcționarea coerentă a sistemului și va răspunde nevoilor cetățenilor și ale societății.
Vom continua dotarea cu autospeciale, dar și cu echipamente de protecție și tehnică de intervenție. De exemplu, dacă anul trecut au fost cumpărate pistoale pentru Poliția Română, anul acesta ne-am propus să achiziționăm pentru Poliția de Frontieră.
De echipamente și tehnică performantă vor beneficia și structurile inspectoratelor pentru situații de urgență.
Vom investi în modernizarea sediilor unde structurile operative își desfășoară activitatea, astfel încât să oferim condiții de muncă în raport cu cerințele pe care le avem de la angajați.
Am început deja o serie de analize privind procesul de reformă în MAI prin care urmărim: optimizarea funcțională a structurilor MAI, eliminarea suprapunerilor de competențe între structuri sau instituții, echilibrarea repartizării resurselor, crearea unui mecanism unitar, la nivel de județ, care să asigure resurse materiale pentru toate structurile operative ale MAI; impunerea utilizării procedurilor de lucru electronice și a sistemelor de management electronic al documentelor, precum și alte obiective pe care le voi prezenta în momentul în care vom finaliza proiectul de reorganizare.
Toate aceste măsuri ne vor ajuta să creștem capacitatea de prevenție și reacție imediată în fața unor riscuri atât în planul ordinii publice, cât și în cel al situațiilor de urgență.
Tot pentru a dezvolta servicii publice mai bune pentru cetățeni vom continua procesul de optimizare a infrastructurii IT, astfel încât să reducem birocrația, să oferim documente de identitate și de călătorie sigure, într-un timp cât mai scurt.
Dacă anul trecut am atras aprox. 500 de milioane lei fonduri europene, ne-am propus ca în acest an să accesăm 1,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 300%. Ministerul Afacerilor Interne gestionează 10 programe europene de finanțare nerambursabilă și trebuie să existe mobilizare astfel încât să utilizăm la maxim această resursă valoroasă care vine în completarea alocărilor bugetare .
Anul acesta împreună cu alți actori statali și cu sprijinul societății civile, Ministerul Afacerilor Interne va defini și implementa o nouă Strategie Națională de Ordine și Siguranță publică, prin care vom stabili mecanisme și responsabilități precise.
În noua strategie avem ca obiectiv întărirea activităților de prevenire a criminalității – printr-o prezență activă în locurile și mediile cu potențial criminogen, în funcție de analizele de risc specifice fiecărei comunități.
Căutarea persoanelor dispărute, siguranța școlară, prevenirea delincvenței juvenile, combaterea violenței domestice, intensificarea acțiunilor de combatere a criminalității economico-financiare, a criminalității organizate, a celei transfrontaliere, a migrației ilegale, a traficului de persoane și a altor riscuri cu impact asupra securității naționale rămân prioritățile noastre cărora le vom acorda o atenție deosebită în anul 2021.
Structurile din cadrul MAI urmează să intre într-o etapă de transformare care să le sporească eficiența, să le profesionalizeze si să le responsabilizeze, obiectivul principal fiind îndeplinirea obiectivelor instituționale.
Direcțiile de acțiune care vor sta la baza acestui proces transformațional sunt profunde si orientate spre creșterea performanței sistemului care trebuie să vină în întâmpinarea așteptărilor cetățenilor. Suntem aici pentru a oferi servicii publice de calitate, pentru a asigura un climat de normalitate și ordine publică, pentru creșterea capacității de răspuns și a rezilienței sistemului de management al situațiilor de urgențe, permanent pregătiți cu reacții adecvate în sprijinul comunității și al cetățeanului.
Misiunile sunt și vor fi la fel de numeroase si complexe și in anul 2021, dar misiunea principală rămâne aceea de a pune in centrul preocupărilor noastre cetățeanul, grija pentru siguranța lui, esențiale fiind în continuare activitățile cu caracter preventiv pentru contracararea fenomenelor anti-sociale si cu potențial infracțional.
Prezentarea acestui raport de activitate nu are doar valoarea unui moment festiv în care, odată pe an, sunt prezentate reperele din activitatea MAI. Este important să avem acest bilanț, dar îmi propun să trecem la acțiune pentru că timpul evaluărilor deja a expirat și așteptările cetățenilor față de noi sunt foarte mari.
Acest raport este radiografia unui întreg sistem si un punct de pornire pentru consolidarea lui.
Dați–mi voie, în încheiere, să punctez câteva direcții de acțiune asupra cărora mă voi concentra, în perioada imediat următoare.
Astfel, in primul rând MAI, prin structurile sale, trebuie să recâștige încrederea cetățenilor. Putem face acest lucru printr-un proiect asumat, reformator și cu viziune care să vizeze profesionalizarea personalului prin reglementarea carierei polițistului și elaborarea unui ghid al carierei.
Profesionalizăm, responsabilizăm și eficientizăm – acesta este motto-ul nostru pe care vom construi instituțional și în lumina căruia vom moderniza sistemul de ordine publică.
De asemenea, eliminăm arbitrariul și imprimăm predictibilitate sistemului prin limitarea pentru situații excepționale a împuternicirilor în funcțiile de conducere.
Este o condiție esențială pentru a oferi stabilitate întregului sistem.
În acest sens, Poliția Română respectiv structurile vitale din mecanismul de ordine și siguranță publică vor avea în viitorul foarte apropiat echipe complete de conducere. A venit timpul ca toate structurile de forță, acești coloși ai sistemului de ordine publică să nu se mai sprijine pe picioare de lut, ci să aibă conduceri validate prin concurs.
Un alt punct pe agenda mea de lucru îl reprezintă delimitarea clară a responsabilităților Poliției Române versus Poliția locală, o problematică cu impact major asupra optimizării cooperării instituționale, cât și asupra îmbunătățirii calității serviciilor publice oferite cetățenilor.
În ceea ce privește poliția judiciară, semnalul pe care vreau să-l transmit este unul fără echivoc. În urma analizelor pe care le-am dispus, soluția optimă este ca acest corp polițienesc format din profesioniști să rămână în subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Vom avea discuții în acest sens cu partenerii instituționali pentru elaborarea unui Ghid al carierei în vederea îmbunătățirii trasabilității carierei polițistului judiciar.
Cu acest prilej, doresc să mulțumesc tuturor angajaților din structurile MAI care prin implicarea continuă și efortul consistent au contribuit la atingerea obiectivelor instituționale pe parcursul anului trecut.
Vă mulțumesc pentru atenția acordată și doresc să vă asigur de faptul că Ministerul Afacerilor Interne va fi și în cursul anului 2021 un partener de încredere în slujba cetățeanului și un partener instituțional puternic în arhitectura națională de securitate.”
