Discursul ministrului Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş susţinut la Conferinţa Internaţională de la Sofia

„România se comportă deja ca un stat membru Schengen, în toate acţiunile pe care le intreprinde, şi implementează în mod profesionist măsurile compensatorii pe care le are la dispoziţie”, a declarat astăzi, la Sofia, ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş.Prezent la Conferinţa Internaţională „Perspectivele României şi Bulgariei în vederea dobândirii statutului de membru al Spaţiului Schengen: între implementarea criteriilor şi schimbările intervenite în contextul european şi internaţional”, unde au participat ambasadori şi reprezentanţi oficiali ai ţărilor cheie din UE şi din regiune, Traian Igaş a făcut o amplă prezentare a procesului de aderare a României la spaţiul Schengen, arătând modul în care România face faţă obligaţiilor ce-i revin.Prezentăm integral intervenţia ministrului Administraţiei şi Internelor.„Domnule ministru,Domnilor ambasadori,Dragi colegi,Distinşi invitaţi,În primul rând, doresc să salut participanţii la această Conferinţă şi să adresez mulţumiri colegilor bulgari şi Institutului pentru o Societate Deschisă pentru invitaţie şi pentru iniţiativa organizării unui astfel de eveniment.În calitate de ministru al Administraţiei şi Internelor, instituţie care coordonează întregul proces de aderare la spaţiul Schengen, voi prezenta o serie de aspecte care exemplifică faptul că România este pregătită să implementeze măsurile necesare după momentul ridicării efective a controalelor la frontierele interne. În acest sens, voi începe prin a descrie pe scurt etapele procesului de aderare la spaţiul Schengen şi voi continua cu prezentarea succintă a modului în care România face faţă obligaţiilor ce-i revin în calitate de stat membru.Totodată, voi face o scurtă referire la propunerea privind noul mecanism de evaluare Schengen, România susţinând în general orice iniţiativă care ar conduce la consolidarea spaţiului de justiţie, libertate şi securitate. După momentul aderării la Uniunea Europeană, aderarea la spaţiul Schengen a devenit principala noastră prioritate. Am încheiat cu bine procesul de evaluare, implementând toate cerinţele acquis-ului Schengen, principala concluzie fiind că România a ajuns într-un stadiu avansat în ceea ce priveşte implementarea acquis-ului Schengen şi este parte pregătită să adere la spaţiul Schengen.După încheierea procedurilor de evaluare bine cunoscute, au fost întreprinse demersuri pentru derularea procedurii de avizare a proiectului de Decizie de către Parlamentul European.După cum ştiţi, săptămâna trecută, în data de 8 iunie, a avut loc votul în plenul acestei instituţii, europarlamentarii europeni confirmând cu o majoritatea foarte mare, faptul că atât România cât şi Bulgaria au capacitatea de a asigura securitatea frontierelor Uniunii Europene şi de a gestiona la nivelul standardelor Schengen toate responsabilităţile ce derivă din statutul de stat membru. De asemenea, miniştrii de interne şi de justiţie din statele membre UE au adoptat, în data de 09 iunie 2011, la Luxemburg, în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, Concluziile Consiliului privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în România şi Bulgaria, prin care se recunosc eforturile făcute de România pentru îndeplinirea prevederilor acquis-ului Schengen, pe baza constatărilor făcute în rapoartele de evaluare, în cele 7 domenii aferente. După cum ştiţi, decizia finală cu privire la data aderării noastre la spaţiul Schengen se va lua, cel mai probabil, în luna septembrie a acestui an.Ceea ce aş dori eu să remarc, încă de la începutul acestei prezentări, este însă că toate acţiunile noastre din punctul de vedere al cooperării în context Schengen sunt deja cele ale unui stat membru. Am intrat deja în logica unui state Schengen şi ne-am construit un sistem care, spunem noi, ne ajută să să performăm alături de colegii europeni.Conform acquis-ului Schengen, care ne oferă această posibilitate, implementăm într-un mod profesionist cea mai mare parte a măsurilor compensatorii pe care le avem la dispoziţie în calitate de stat membru.Un exemplu concret în acest sens este Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională care constituie autoritatea naţională centrală în domeniul cooperării poliţieneşti internaţionale, specializată în schimbul de informaţii operative în domeniul combaterii criminalităţii la nivel internaţional, care asigură legăturile operative dintre autorităţile române competente şi autorităţile de aplicare a legii din străinătate Toate canalele de comunicare sunt reunite în acest Centru, avem ataşaţi de afaceri interne şi ofiţeri de legătură în majoritatea statelor membre care lucrează în permanenţă cu omologii lor iar pe viitor intenţionăm să dezvoltăm toate aceste instrumente.Am dezvoltat o întreagă reţea de centre şi puncte de contact care reprezintă deja adevărate canale de comunicare cu statele membre şi care contribuie în mod efectiv la îmbunătăţirea cooperării poliţieneşti la nivel european.Ofiţerii români de poliţie au deja un nivel de cooperare cu omologii din statele membre foarte ridicat, iar acest lucru a putut fi observat şi evaluat cu ocazia misiunilor de evaluare în domeniul cooperării poliţieneşti şi frontierelor. Lucrăm de mulţi ani în această logică europeană a cooperării şi solidarităţii şi, ţinând cont de rezultatele obţinute permanent împreună cu colegii noştri din statele europene, putem spune că aceasta este cheia succesului.Totodată, România a încheiat acorduri în domeniul cooperării poliţieneşti cu statele vecine Bulgaria şi Ungaria pentru a facilita implementarea prevederilor Schengen în domeniu şi deja aplică o parte semnificativă a acestor instrumente de cooperare. Pe 3 decembrie 2008, am semnat Tratatul de la Prum iar, pe 3 martie 2009, acest document a intrat în vigoare în România. Din acel moment, în calitate de stat membru, am încercat în permanenţă să acţionăm pentru îmbunătăţirea acestei noi forme de cooperare, care reprezintă o măsură eficientă de luptă împotriva ameninţărilor neconvenţionale la adresa securităţii interne a statelor europene.Am operaţionalizat deja schimbul de date ADN cu Austria, suntem în teste cu Olanda, Germania, Luxemburg şi Slovenia şi lucrăm la un calendar cu Franţa. De asemenea, am trecut cu bine vizita de evaluare în domeniul schimbului automat de date referitor la înmatricularea vehiculelor, urmând ca, până în august 2011, să operaţionalizăm toate instrumentele puse la dispoziţie de Tratatul de la Prum.În calitate de stat care asigură controlul şi supravegherea frontierelor externe ale Uniunii, România crede că existenţa unor frontiere externe eficace şi credibile este esenţială. UE trebuie să fie capabilă să gestioneze fluxurile de persoane care doresc să călătorească pentru o perioadă scurtă de timp sau să migreze legal în UE, împiedicând totodată pătrunderea celor care nu au dreptul de a intra pe teritoriul său.De aceea, asigurarea unui nivel înalt de securitate a frontierelor externe UE a presupus, pentru noi, implementarea unui sistem pe patru niveluri complementare, care combină toate activităţile desfăşurate de instituţiile naţionale cu atribuţii în managementul securităţii frontierei.Sistemul Integrat de Securizare a Frontierei este bazat pe mai multe componente: componenta de infrastructură, supraveghere, control, comunicaţii fixe voce-date, comunicaţii mobile, IT şi componenta logistică. Acesta ne permite să folosim toate resursele pe care le avem la dispoziţie într-o manieră coordonată şi unitară, care din punctul de vedere al securizării frontierei este foarte eficientă.Poate cea mai importantă componentă a sistemului integrat este supravegherea frontierei. Aşa cum spuneam mai devreme, avem o frontieră externă extinsă dar pe care reuşim să o supraveghem la standarde dintre cele mai înalte. Chiar dacă presiunea migratorie la frontierele noastre este departe de nivelul altor state membre, suntem în permanenţă în alertă şi am înţeles că situaţia se poate schimba foarte repede şi secţiuni din frontieră care prezintă un risc scăzut acum, mâine pot fi supuse unei presiuni foarte mari. Aşa cum puteţi observa, pe baza analizei de risc, au fost definite foarte clar zone de risc, camerele de supraveghere fiind deja instalate în aceste zone. Avem camere şi radare fixe, cu vedere pe timp de zi şi de noapte, unele dintre ele cu senzori de mişcare, în funcţie de zonă şi de nevoile Poliţiei de Frontieră. Sistemul de supraveghere a fost implementat prin fonduri Phare, Facilitatea Schengen şi EADS, care, de altfel, este şi integratorul pentru toate echipamentele furnizate. Pentru zonele cu risc redus, care nu sunt acoperite de supravegherea fixă, supravegherea frontierei este asigurată prin echipament mobil. Vorbim despre patrule mobile şi staţionare, maşini 4X4 sau de patrulare. Trebuie subliniat, de asemenea, că pe unele dintre aceste maşini există echipamente de supraveghere şi termoviziune şi că pentru fluviul Dunărea, de exemplu, am cumpărat vase de patrulare, de diferite mărimi.Zona Mării Negre este unul din obiectivele noastre majore din punctul de vedere al supravegherii şi controlului frontierei. De aceea, am construit Sistemul de Supraveghere şi Control la Marea Neagră-SCOMAR, un proiect de succes al României, un sistem care a fost considerat o bună practică şi dat exemplu celorlalte state membre cu ocazia misiunii de evaluare în domeniul frontierelor maritime din 2009.Este, în opinia noastră, un model de eficienţă şi profesionalism din punctul de vedere al supravegherii frontierelor externe. Acest sistem este completat de o flotă de nave de supraveghere extrem de bine dezvoltată, care au capacitatea de a trimite şi primi date şi informaţii, fiind concepute pentru misiuni de patrulare pe termen lung, intervenţie, interceptare şi urmărire pe mare. Participăm cu aceste nave la Reţeaua Europeană de Patrulare, precum şi la operaţiuni comune organizate sub egida Frontex, în combatere a migraţiei ilegale.Dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii fixe la nivel naţional, a fost un alt obiectiv major al Ministerului Administraţiei şi Internelor, realizat, de asemenea, prin fonduri de la buget şi din Facilitatea Schengen. Vorbim despre o reţea de comunicaţii complexă şi securizată în întregime, la dispoziţia lucrătorilor MAI, care asigură legătura, la nivel naţional, între toţi utilizatorii şi care reprezintă, în acelaşi timp, baza pentru folosirea Sistemului de Informaţii Schengen. Totodată, această reţea complexă folosită momentan de utilizatori va sta la baza folosirii SIS II.În ceea ce priveşte comunicaţiile mobile, am extins reţeaua TETRA de-a lungul frontierei, lucru care permite urmărirea, prin GPS, în timp real, de către patrulele Poliţiei de Frontieră şi ne oferă, astfel, posibilitatea de a coordona mai bine toate aceste acţiuni. De asemenea, pentru zonele de frontieră dificil de acoperit, am achiziţionat telefoane prin satelit, cu acoperire totală, pentru a nu avea situaţii în care să existe breşe în comunicaţii.Ridicarea controalelor la frontierele interne impune, alături de măsurile de ordin tehnic şi administrativ pe care le-am prezentat până în acest moment şi măsuri care implică, direct, personalul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Până în momentul aderării efective la spaţiul Schengen, România trebuie să reconsidere numărul efectivelor prevăzute în prezent pe viitoarele frontiere interne ale UE (frontiera cu Ungaria şi Bulgaria) şi să redimensioneze structurile Poliţiei de Frontieră din aceste părţi ale ţării, pe considerentul că, după eliminarea controalelor la frontierele interne, acestea vor putea fi trecute de către persoane prin orice loc, în conformitate cu principiile Schengen, fără a fi supuse controalelor de frontieră.Avem un Plan de relocare a Poliţiei de frontieră, aprobat în prima jumătate a anului 2010 şi care în prezent, este în curs de implementare. Pe de altă parte, aş dori să subliniez că în conformitate cu acquis-ul Schengen, pregătim deja modalităţi de menţinere a unor efective în interiorul teritoriului naţional, de-a lungul frontierei, care să poată să intervină cu forţe de poliţie dedicate, în cazul unor situaţii excepţionale ce necesită o acţiune rapidă şi eficientă. Bineînţeles, vom lua aceste măsuri împreună cu colegii bulgari, cu care am dezvoltat deja o cooperare la un nivel foarte avansat.Aşa cum am mai spus, ştim ce înseamnă să administrezi o porţiune importantă din frontiera externă a UE şi de aceea, împărtăşim preocuparea privind asigurarea securităţii spaţiului Schengen.România este implicată substanţial în operaţiunile comune de combatere a migraţiei ilegale, organizate de FRONTEX, atât prin mijloace materiale de ultimă generaţie, cât şi prin personal experimentat din cadrul Poliţiei de Frontieră. În prezent, participăm direct la operaţiunile comune ale FRONTEX pentru sprijinirea autorităţilor elene şi italiene în gestionarea crizei din bazinul Mediteranei.Nivelul participării României la operaţiunile comune organizate de FRONTEX a crescut semnificativ de la an la an, România ajungând să fie al doilea stat contributor la aceste acţiuni, după Germania.Pregătirea personalului este un aspect pe care l-am urmărit cu foarte mare atenţie, pentru că suntem conştienţi că toate acele echipamente moderne şi de ultimă generaţie pe care le-am achiziţionat nu valorează nimic fără nişte oameni profesionişti şi bine pregătiţi. În acelaşi timp, aceasta a fost o altă provocare pe care am avut-o şi datorită numărului mare de poliţişti pe care a trebuit să îi pregătim; vorbim despre aproximativ 18.000 de oameni la Poliţia de Frontieră şi 60.000 la Poliţia Naţională. Pregătirea personalului a fost deosebit de apreciată cu prilejul tuturor misiunilor de evaluare şi vom continua să urmărim realizarea unor programe de pregătire complete, moderne şi adaptate cerinţelor actuale. Cel mai important instrument compensatoriu este, în opinia noastră, Sistemul de Informaţii Schengen. Tocmai de aceea, eforturile noastre au fost canalizate spre a operaţionaliza un sistem performant, care să poată fi utilizat de ofiţerii de poliţie într-un mod profesionist. Nu am să fac o descriere a sistemului sau a măsurilor de securitate care îl însoţesc. Am să spun doar că vorbim despre echipamente de ultimă tehnologie, aplicaţii flexibile şi moderne şi măsuri de securitate de ultimă generaţie, care şi-au dovedit, în 7 luni de funţionare a sistemului, eficienţa.Alături de un sistem performat, avem un Birou SIRENE, format din profesionişti, care îndeplineşte în toate standardele Schengen în materie. Ofiţerii SIRENE din România lucrează deja în acelaşi mod în care o fac toţi colegii lor europeni, ştiu că legăturile între ei sunt foarte bune, lucru care permite ca toate cazurile operative să fie rezolvate într-o manieră rapidă şi eficientă.Aş dori să mai adaug că atât SIS cât şi SIRENE sunt două proiecte de succes ale noastre, formate şi construite cu fonduri europene, din Facilitatea Schengen.Şi aş mai vrea să completez toată această imagine de ansamblu cu nişte date practice, care demonstrează eficacitatea activităţii depuse de ofiţerii de poliţie români: De la 5 noiembrie 2010, când SIS a devenit operaţional în România, şi până la 31 mai 2011, ca urmare a consultării Sistemului Informatic Schengen, avem 742 rezultate pozitive pe baza unor alerte străine şi 3527 alerte pozitive pe baza unor alerte emise de România. Aşadar, nu numai că folosim SIS, dar îl folosim cu succes, în sprijinul întăririi securităţii întregului spaţiu Schengen.În paralel cu toate aceste măsuri compensatorii implementate deja de România, am construit un sistem funcţional de management a fluxurilor migratorii, pe care colegul meu l-a prezentat pe larg în sesiunea de dimineaţă.Aş dori totuşi să subliniez anumite chestiuni şi în legătură cu acest subiect. Acţiunile autorităţilor române de combatere a migraţiei ilegale au fost organizate pe mai multe paliere. În plan legislativ, avem o Strategie Naţională privind Imigraţia, care adresează chestiunea migraţiei şi azilului şi care stabileşte obiective punctuale şi un cadru interinstituţional funcţional.În plan instituţional, am dezvoltat o întreagă reţea de centre de cazare, cu o capacitate de 1020 de locuri, care pot face faţă cu brio unui posibil aflux de migranţi sau solicitanţi de azil. În plus, avem planuri avansate de a deschide, în curând, un nou Centru de primire la Giurgiu, la graniţa cu Bulgaria, dedicat solicitanţilor de azil ce provin din sudul continentului, pe ruta Grecia-Turcia-Bulgaria.În acest fel, suntem pregătiţi să facem faţă unei posibile situaţii de urgenţă, la graniţa noastră de sud.Un subiect care în ultima vreme este destul de prezent în discursurile şi luările de poziţie vis-a-vis de aderarea României la spaţiul Schengen, este cel legat de corupţie, de aceea, am decis să spun şi eu câteva cuvinte despre măsurile luate de România pentru combaterea acestui fenomen.În ceea ce priveşte MAI, consider că parcursul nostru în acest domeniu este pozitiv, iar rezultatele nu fac decât să confirme acest lucru. Direcţia Generală Anticorupţie, instituţie care de altfel a fost apreciată de ultimul Raport al Comisiei Europene în domeniul MCV, continuă activităţile specifice de control şi investigaţiile în interiorul instituţiei.Acordăm o atenţie deosebită prevenirii corupţiei la nivelul Poliţiei de Frontieră, demersul nostru venind în scopul întăririi eforturilor deja depuse pentru securizarea uneia dintre cele mai lungi frontiere externe a UE. Au fost desemnaţi consilieri de integritate şi stabilite grupuri de lucru, care acţionează pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în cadrul Poliţiei de Frontieră. A fost redactat un Plan pentru prevenirea corupţiei în cadrul personalului PFR, care în prezent este în curs de implementare, iar controalele inopinate efectuate la punctele de trecere a frontierei au demonstrat că un număr din ce în ce mai mare de lucrători MAI rezistă tentativelor de corupere.În final, doresc să spun câteva cuvinte despre noile iniţiative ale Comisiei Europene şi statelor membre în domeniul “guvernanţei Schengen”.Situaţia din sudul Mediteranei a confirmat că acţiuni şi responsabilităţi comune, precum şi un sentiment adevărat al solidarităţii între statele membre sunt mai importante decât niciodată. Aceste evenimente au demonstrat, de asemenea, că un control eficient la frontierele externe este esenţial şi că orice state membru trebuie să administreze secţiunea sa de frontieră nu doar în interesul propriu ci al întregului spaţiu Schengen şi tuturor cetăţenilor europeni.În acelaşi timp, situaţia acestor state membre care sunt supuse unei presiuni foarte mari la frontierele externe trebuie considerată şi analizată în acord cu principiul solidarităţii, pentru ca spaţiul Schengen înseamnă exact acest lucru: un spaţiu caracterizat prin responsabilitate şi încredere între parteneri.Tocmai pentru a întări acest sentiment de încredere şi în acelaşi timp securitatea fizică a spaţiului Schengen, susţinem introducerea unor noi mecanisme de suport care să aibă drept rezultat îmbunătăţirea situaţiei actuale din punctul de vedere al gestionării frontierelor externe ale Uniunii. Este important să subliniem că ceea ce dorim să obţinem cu orice preţ nu este o sancţionare a statelor care au probleme din acest punct de vedere, ci o consolidare a acquis-ului şi a metodelor de implementare a acestuia.În acest sens, cred că trebuie să fim foarte atenţi la detaliile privind circumstanțele și condițiile unui mecanism de reintroducere a controalelor la frontierele externe, iar viitoarea propunere a Comisiei ar trebui să se menţină în cadrul eminamente tehnic privind aplicarea acquis-ului Schengen, în forma sa actuală, neputând fi acceptată includerea în cadrul acestui mecanism a unor criterii care exced cadrului oferit de acquis-ul Schengen.Aşa cum spuneam mai devreme, în spaţiul Schengen, fiecare stat participant este responsabil pentru securitatea tuturor cetăţenilor europeni. Pentru acest lucru ne-am pregătit şi asta facem în prezent. Sunt convins că aderarea efectivă a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen nu va întări doar securitatea spaţiului de libertate, securitate şi justiţie, ci va contribui la viitoarea sa dezvoltare.Avem foarte des tendinţa de a gândi frontierele Schengen exclusiv din punct de vedere geografic, fără să luăm în considerare că de fapt, valorile şi acţiunile concrete care definesc adevăratele frontiere ale Europei, acea solidaritate împărtăşită între parteneri.România a demonstrat deja că are exerciţiul acestei solidarităţi, care, printr-o implicare continuă, a devenit parte din activitatea noastră de zi cu zi.Vă mulţumesc.”


Alte articole:
Skip to content