Evaluarea activităţii Agenţiei Naţionale Antidrog, pe anul 2012

Astăzi, 12 februarie a.c., la sediul Ministerului Afacerilor Interne, a avut loc evaluarea activităţii desfăşurate în anul 2012 de Agenţia Naţională Antidrog (ANA), eveniment la care au participat adjunctul şefului Departamentului Ordine si Siguranţă Publică, chestor de poliţie Doru Dumitrescu, directorul ANA, chestor de poliţie Sorin Oprea, reprezentanţi ai instituţiilor publice şi organismelor neguvernamentale cu atribuţii în domeniu, precum şi personalităţi marcante din viaţa academică şi cultural-artistică, parteneri în lupta antidrog. Au fost prezentate principalele rezultate obţinute de Agenţia Naţională Antidrog în cursul anului trecut, în calitatea sa de instituţie coordonatoare în domeniul drogurilor, mandatată să elaboreze concepţia cadru şi să coordoneze, evalueze şi monitorizeze, la nivel naţional, răspunsul instituţional în domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri, precum şi al asistenţei integrate a consumatorilor, aplicate de către instituţiile cu atribuţii în domeniu.Pornind de la experienţa acumulată de-a lungul timpului şi previzionând tendinţele fenomenului drogurilor, ANA, prin actuala viziune, materializată în proiectul noii Strategii naţionale antidrog 2013 – 2020, a urmărit şi în anul 2012 continuarea procesului de funcţionare, în România, a unui sistem coerent, integrat şi profesionist de elaborare a politicilor în domeniu, în care societatea civilă a jucat un rol esenţial. De asemenea, agenţia a adaptat permanent răspunsul naţional în planul politicilor la noile tendinţe ale consumului şi traficului de droguri la nivel naţional, la condiţiile socio-economice actuale, la realităţile concrete, nevoile şi posibilităţile de reacţie existente, beneficiind în acest demers de sprijinul factorilor decidenţi şi al actorilor sociali de la nivel naţional şi local.Deşi România continuă să se afle sub mediile europene, datele ultimelor studii efectuate de Agenţia Naţională Antidrog indică o prevalenţă de-a lungul vieţii de 4,3% pentru orice tip de drog în populaţia generală, în timp ce, în rândul populaţiei de elevi de 16 ani, acest tip de prevalenţă se situează la 10%, ceea ce relevă creşteri semnificative ale consumului de droguri, la nivelul întregii populaţii, cu precădere în rândul celei tinere. Răspunsul instituţional la fenomenul dinamic al drogurilor nu poate fi limitat la o singură instituţie sau organizaţie, ci trebuie să fie rezultatul unei cooperări interinstituţionale reale, constante şi eficiente. În acest sens, mecanismul de coordonare instituit anterior şi consolidat prin Strategia Naţională Antidrog 2013 – 2020 continuă să reprezinte elementul central în asigurarea coerenţei şi unităţii răspunsului la fenomenul drogurilor, pornind de la premisele cooperării, evitării suprapunerilor, asigurării unui schimb eficient de informaţii şi date şi utilizării eficiente a resurselor.În viitor, politicile antidrog vor trebui să producă răspunsuri adecvate la probleme care au apărut sau sunt previzionate să apară:• policonsumul de droguri, inclusiv consumul de combinaţii de droguri şi alcool;• extinderea rapidă a consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive;• dinamica pieţelor drogurilor, generată inclusiv de utilizarea internetului ca mijloc de distribuţie a drogurilor;• apariţia unor noi zone de producţie de droguri, modificări sau apariţia unor noi rute de trafic, dezvoltarea sau apariţia unor noi pieţe de consum;• abuzul de medicamente;• deturnarea precursorilor de droguri;• calitatea serviciilor de reducere a cererii;• incidenţa Hepatitei C în rândul consumatorilor de droguri injectabile şi riscul unei epidemii HIV şi a altor boli asociate.A.N.A. – Compartimentul Relații Publice


Alte articole:
Skip to content