Inspectoratul General pentru Imigrări a primit Drapelul de Armă

Luni, 8 aprilie a.c., Inspectoratul General pentru Imigrări a primit Drapelul de Armă, în cadrul unei ceremonii festive, organizate la sediul Centrului Cultural al M.A.I., în contextul evenimentelor desfășurate cu prilejul zilei aniversare.Drapelul de Armă a fost înmânat de către domnul Anghel Andreescu, secretar de stat, şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică, în cadrul M.A.I., domnului chestor principal de poliţie dr. Nelu POP, inspector general al Inspectoratului General pentru Imigrări.Această zi, cu semnificație deosebită și plină de emoție, este dedicată tuturor cadrelor Inspectoratul General pentru Imigrări pentru care drapelul reprezintă un simbol al devotamentului şi onoarei de care au dat dovadă polițiștii în desfășurarea activităților pe care le-au îndeplinit atât în țară cât și în afara granițelor ei. De asemenea, drapelul reprezintă un semn de înaltă cinstire și prețuire pentru înaintașii noștri. Drapelul de armă este aprobat prin Ordinul Ministrului nr.32 din 3 aprilie 2013, și va fi arborat în mod permanent la sediul instituției. Într-o nouă prezentare grafică, însemnul heraldic conține, de astăzi, înscrisă deviza “SCUTUM IN ANGUSTIIS” (ADĂPOST LA STRÂMTORARE) și reprezintă mijlocul de identificare și particularizare a structurii și personalului, îmbinând prin simbolistica sa tradițiile de armă cu reprezentările actuale. Cu ocazia zilei aniversare, 16 poliţişti au fost înaintaţi în grad profesional următor înaintea îndeplinirii stagiului minim şi un număr de 116 poliţişti avansaţi la termen.La eveniment au participat reprezentanţi ai structurilor din cadrul MAI, parteneri şi colaboratori ai I.G.I. Semnificaţia deosebită a acestei zile aniversare este conferită de promulgarea primului act normativ care reglementa regimul străinilor din România şi anume „Legea asupra străinilor“ publicată în Monitorul Oficial nr. 6 din 07.04.1881. * * * Informaţii suplimentare În anul 2012, necesitatea dezvoltării unei structuri unice în domeniul azilului şi migraţiei la nivel de Inspectorat General pentru Imigrări a fost determinată în principal de: • Tendința de creștere, atât în volum cât și în complexitate, a fluxurilor de imigrație ilegală și azil, datorită evenimentelor care au loc pe plan mondial;• Creșterea capacității de cazare și îndepartare a străinilor depistați cu ședere ilegală;• Extinderea ariilor de implementare a programelor de integrare pentru cetățenii străini care au un drept de ședere în România;• Necesitatea creșterii gradului de absorbție a fondurilor comunitare, precum și din alte surse de finanțare a activităților specifice acestor domenii. Din punctul de vedere al organizării, I.G.I. gestionează la nivel central şi în fiecare judeţ al ţării, servicii/birouri în interesul străinilor şi al comunităţii, cu compentenţă în reglementarea dreptului de şedere, încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor, prevenirea şi combaterea şederii ilegale şi muncii la negru, pe teritoriul României. De asemenea, I.G.I. administrează șase centre pentru cazarea solicitanţilor de azil şi a refugiaţilor – din Bucureşti, Timişoara, Galaţi, Rădăuţi, Şomcuta Mare și Giurgiu, precum şi două Centre de cazare a străinilor luaţi în custodie publică – la Bucureşti şi Arad. Primul în Europa, Centrul de Tranzit în Regim de Urgenţă de la Timişoara, administrat de Inspectoratul General pentru Imigrări, a transpus în practică la nivel internaţional, conceptul de evacuare în regim de urgenţă a refugiaţilor aflaţi în pericol de a fi returnaţi din prima ţară de azil în ţara de origine.Repere statistice În cursul anului 2012, Inspectoratul General pentru Imigrări a asigurat managementul şederii legale pe teritoriul ţării pentru un număr de 102759 cetățeni străini, dintre care 55823 din state terţe (cei mai mulţi provin din Moldova – 13254, Turcia – 8935 şi China – 6902) şi 46936 din state membre UE, SEE şi Confederaţia Elveţiană ( Italia – 10678, Germania – 7386, Franţa – 5697). De asemenea, a fost asigurat accesul la procedura de azil a unui număr de 2982 persoane care au depus cerere pentru acordarea unei forme de protecţie, 216 dintre acestea au obţinut şi protecţie.Principalele scopuri pentru care străinii şi-au stabilit reşedinţa pe teritoriul României sunt conexe dreptului la unitatea familiei (reîntregirea familiei, membri de familie ai cetăţenilor români, UE sau SEE) la educaţie (studenţi), angajare în muncă sau stabilirea permanentă pe teritoriul ţării noastre. Cea mai mare parte a străinilor care şi-au stabilit reşedinţa temporară sau permanentă pe teritoriul României preferă să locuiască în zonele dezvoltate din punct de vedere economic. Sunt preferate de către cetăţenii străini, marile centre universitare București, Iaşi, Cluj, Timiş şi Constanţa, unde studiază un număr de peste 9.000 de străini, ceea ce arată că, ţara noastră rămâne un centru de educaţie important.I.G.I.- Biroul Informare şi Relaţii Publice


Alte articole:
Skip to content