M.A.I. supune dezbaterii publice proiectul de Lege privind Statutul Poliţistului

În conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, Ministerul Administraţiei şi Internelor supune dezbaterii publice proiectul de Lege privind Statutul Poliţistului. Textul acestui document este afişat şi poate fi consultat pe pagina de Internet a instituţiei noastre: www.mai.gov.ro, precum şi la Centrul de Relaţii cu Publicul al M.A.I., din Piaţa Revoluţiei nr. 1 A, sector 1, Bucureşti. Propunerile, sugestiile şi opiniile persoanelor interesate cu privire la acest document de politică publică sunt aşteptate pe adresa de e-mail legislatie@mai.gov.ro, până la data de 16.09.2011. * * * Prin proiectul de act normativ se propune, ca obiectiv general, instituirea unui cadru legal unitar în materia raporturilor de serviciu ale poliţiştilor şi, prin crearea unui cadru normativ subsecvent, implementarea unui set de proceduri unitare pentru reglementarea normelor de carieră, eficace şi eficiente în domeniul managementului resurselor umane. Astfel, prin proiectul de lege se propune instituirea principiilor ce guvernează profesia de poliţist; enumerarea expresă a elementelor care configurează statutul profesional al poliţistului, soluţie de natură să clarifice particularităţile regimului profesional aplicabil acestei categorii de personal; reglementarea exhaustivă a condiţiilor privind dobândirea calităţii de poliţist, respectiv cursant al instituţiilor de formare iniţială ale poliţiştilor. Se propune, de asemenea, stabilirea surselor de recrutare a poliţiştilor şi instituirea, pentru asigurarea transparenţei procedurilor de recrutare şi selecţie a specialiştilor în poliţie, a regulii privind încadrarea specialiştilor prin concurs sau examen organizat la nivel naţional, într-o instituţie de formare profesională a MAI. * Accederea agenţilor de poliţie în corpul ofiţerilor de poliţieSe are în vedere reconsiderarea regulilor de accedere a agenţilor de poliţie în corpul ofiţerilor de poliţie. Potrivit proiectului, agenţii pot deveni ofiţeri de poliţie prin absolvirea cu diplomă de licenţă a cursurilor Academiei de poliţie sau ca situaţie de excepţie, prin promovarea concursului sau examenului organizat pentru o funcţie de ofiţer specialist. Admiterea la cursurile Academiei de poliţie se face prin concurs, în acelaşi condiţii ca şi pentru persoanele care nu au calitatea de poliţist, însă pe locuri special alocate la Facultatea de Poliţie. Totodată, pentru o perioadă de tranziţie de 4 ani de la data intrării în vigoare a legii, s-a prevăzut posibilitatea trecerii în corpul ofiţerilor de poliţie, de către agenţii de poliţie care au dobândit o specialitate corespunzătoare cerinţelor postului, în urma promovării unui concurs, organizat în condiţii stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor. Soluţiile propuse vin pe fondul constatării lipsei unui sistem educaţional orientat spre cultivarea valorilor şi aplicabilitatea informaţiilor transmise. Astfel, prin reconsiderarea bazei de recrutare a candidaţilor la admiterea în cadrul Academiei de Poliţie „Al. I. Cuza” şi permiterea accesului la programul iniţial de instruire a celor care deja au dobândit statutul de poliţist – dar într-un alt corp profesional – se urmăreşte pregătirea ofiţerilor de poliţie pentru dezvoltarea din perspectivă teoretică aprofundată a unor competenţe şi deprinderi deja manifestate în activitatea agenţilor de poliţie. * Sistemul de carieră a poliţiştilor În ceea ce priveşte sistemul de carieră a poliţiştilor, se propune proiectarea unui sistem de reguli specifice pentru pregătirea şi evoluţia profesională a poliţistului, concretizate în reglementarea de nivel superior propusă (reguli generale), iar la nivel secundar, într-o reglementare ulterioară – Ghidul carierei poliţistului, adoptat prin hotărâre a Guvernului; noul sistem al carierei are ca obiectiv corelarea între traseul profesional al poliţiştilor şi realizarea interesului instituţional, capabil să ofere un set de norme unitare, fără excepţii sau derogări. Astfel, pentru asigurarea predictibilităţii evoluţiei profesionale, dar şi pentru a asigura stabilitatea funcţiei publice de poliţist – atât în interesul poliţistului, cât şi în cel instituţional – prezenta lege stabileşte următoarele reguli generale privind cariera poliţiştilor: a) stabilirea momentului dobândirii calităţii de poliţist, prin reglementarea naşterii raporturilor de serviciu dintre poliţist şi MAI, respectiv la data acordării primului grad profesional sau, după caz, data echivalării gradelor militare/profesionale cu grade profesionale dobândite sub un alt statut, în condiţiile prezentei legi; b) reglementarea instituţiei tutelei profesionale ca instrument de sprijin al integrării socio-profesionale a poliţiştilor aflaţi în perioada de stagiu/probă; c) reglementarea expresă a momentelor acordării gradelor profesionale; d) stabilirea condiţiilor pentru acordarea gradului profesional următor. Ca element de noutate, se instituie condiţii suplimentare faţă de Statutul în vigoare, precum promovarea examenului pentru acordarea gradului profesional respectiv şi cel puţin studii universitare de masterat, absolvite cu diplomă – la acordarea gradului profesional de chestor de poliţie. Astfel, instituţia avansării în gradul profesional următor devine un veritabil instrument de motivare profesională, accentul fiind pus, în mai mare măsură, pe expertiza acumulată de poliţist pe perioada stagiului minim – dovedită de această dată pe baza rezultatului obţinut la examen, respectiv pe capacitatea acestuia de asimilare de noi competenţe prin sistemul formării profesionale continue. Se prevede, totodată, stabilirea unei modalităţi specifice pentru ocuparea funcţiilor de conducere care presupun calitatea de ordonator de credite din Poliţia Română şi Poliţia de Frontieră Română: concursul sau examenul constă în susţinerea unui proiect managerial, prin care sunt evaluate obiectivele şi modalităţile de realizare a acestora; Un alt aspect de noutate constă, potrivit proiectului, în asigurarea stabilităţii pe post a ocupanţilor funcţiilor de conducere care presupun calitatea de ordonator de credite din Poliţia Română şi Poliţia de Frontieră Română, prin instituirea unui termen de 5 ani pentru ocuparea acelei funcţii. La împlinirea respectivului termen, poliţistul care a realizat un management performant este mutat în interesul serviciului pe o funcţie similară celei deţinute, în condiţiile legii, fără acordul său. De asemenea, se prevede reconsiderarea instituţiei limitei de vârstă în gradul profesional prin determinarea limitelor carierei poliţistului. Astfel, limita carierei poliţiştilor până la care aceştia – în raport de gradul profesional deţinut, respectiv şi/sau de nevoile instituţionale – pot fi menţinuţi în serviciu a fost stabilită la împlinirea vârstei de 60 ani; Se introduc norme care privesc instituirea ca drept bănesc a ajutorului suplimentar de deces, în cuantum diferenţiat, după cum a survenit decesul – în timpul ori din cauza serviciului ori în alte circumstanţe – ca formă de sprijin a familiei poliţistului decedat. În ceea ce priveşte domeniul de aplicabilitate a Statutului, proiectul se aplică personalului încadrat pe funcţii publice cu statut special de poliţist din Poliţia Română, Poliţia de Frontieră Română, Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, Direcţia Generală Anticorupţie, Agenţia Naţională Antidrog, Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, Centrul Naţional SIS, Oficiul Român pentru Imigrări, Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, Institutul de Studii pentru Ordine Publică, Oficiul responsabilului cu protecţia datelor personale, unităţile din aparatul central al MAI şi subordonate acestora; Noul Statut nu se aplică personalului care desfăşoară activităţi de secretariat, administrative, gospodărire, întreţinere-reparaţii şi deservire şi nici personalului încadrat în unităţile de cultură, artă, sport;Funcţiile în care poliţiştii sunt încadraţi în unităţile ori în specialităţile cărora nu li se aplică noul Statut se transformă, după vacantare, prin modificarea sau încetarea raporturilor de serviciu, în funcţii publice generale sau, după caz, funcţii contractuale, în condiţiile legii; Proiectul a fost analizat în Subcomisia de dialog social pentru ordine şi siguranţă publică, constituită la nivelul MAI, în şedinţele din 8 şi 31 august a.c. Pe lângă cadrul instituţional prevăzut de Legea dialogului social, nr.62/2011, MAI a organizat o întâlnire de lucru cu reprezentaţi ai organizaţiilor sindicale – Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor ProLEX, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Poliţie SEDLEX, Sindicatul Naţional al Agenţilor de Poliţie, Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual, Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul” – şi ai organizaţiei profesionale – Corpul Naţional al Poliţiştilor, în data de 17 august a.c. Notă: Toate elementele de noutate introduse prin proiectul de Statut al poliţistului se regăsesc în expunerea de motive ce însoţeşte proiectul de act normativ supus dezbaterii publice la secţiunea Transparenţă decizională disponibilă pe site-ul MAI.


Alte articole:
Skip to content