Ministrul Traian Igaş a participat la audierea publică în Parlamentul European cu privire la politica de migraţie a UE

Ministrul Administraţiei şi Internelor, Constantin Traian IGAŞ, a participat miercuri, 7 septembrie a.c., la audierea publică în Parlamentul European cu privire la „Politica de migraţie a UE în contextul extinderii spaţiului Schengen”. În alocuţiunea susţinută cu acest prilej, în cadrul Panelului 1 de lucru, având ca temă „Întărirea Spaţiului Schengen”, ministrul Traian Igaş a precizat că, în calitate de stat care se pregăteşte să devină membru al spaţiului Schengen, România s-a pronunţat în favoarea îmbunătăţirii regulilor care stau la baza guvernanţei Schengen, a eficientizării procesului de evaluare şi introducerii de noi reguli corectoare suplimentare pentru a evita orice disfuncţionalitate în funcţionarea spaţiului Schengen.„Măsurile pe care le vom identifica împreună trebuie să ţină cont de scopul final al întregului demers, şi anume întărirea spaţiului Schengen şi a încrederii reciproce a statelor membre, furnizarea garanţiilor necesare cu privire la respectarea standardelor Schengen şi nu în ultimul rând, gestionarea consistentă şi eficientă a frontierelor externe”, a menţionat ministrul Administraţiei şi Internelor.Alături de ministrul Administraţiei şi Internelor, la Bruxelles, a fost prezent şi Şeful Departamentului Schengen, Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale, chestor şef de poliţie Marian Tutilescu. * * * În continuare, redăm discursul susţinut de ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igas, în cadrul audierii publice:„Tema pe care o abordăm astăzi este una actuală şi se înscrie în agenda pe care am dezvoltat-o împreună, în ultimele luni. Împărtăşesc ideile şi propunerile avansate de doamna comisar Malmstrom şi de domnul ministru Tsvetanov cu privire la întărirea spaţiului Schengen şi consider că acest obiectiv ar trebui să constituie prioritatea noastră pentru perioada următoare. Crearea unui spaţiu fără controale la frontierele interne, în urmă cu 26 de ani, a reprezentat una dintre cele mai de succes şi tangibile realizări ale Uniunii Europene. Această libertate de mişcare de care se bucură în fiecare zi milioane de cetăţeni europeni, a fost dublată de-a lungul anilor, de măsuri adecvate de combatere şi prevenire a diferitelor forme de criminalitate organizată. În acelaşi timp, eliminarea controalelor la frontierele interne ale statelor membre a presupus o întărire a controalelor la frontierele externe. Fiecare stat care asigură protecţia frontierelor externe ale spaţiului Schengen o face nu doar în interesul propriilor cetăţeni ci în interesul întregului spaţiu de libertate, securitate şi justiţie.Recentele evenimente din bazinul Mediteranei au demonstrat că acţiunile comune, o responsabilitate partajată dar şi un adevărat sentiment de solidaritate între statele membre sunt mai importante ca niciodată.De aceea, situaţia statelor membre care asigură supravegherea şi controlul frontierelor externe şi care se confruntă cu o mare presiune din punct de vedere al migraţiei ilegale, trebuie privită şi recunoscută din punctul de vedere al asigurării principiului solidarităţii.Mai mult decât atât, situaţia actuală a arătat că este foarte important ca regulile existente care guvernează spaţiul Schengen să fie aplicate în mod corespunzător şi că noi elemente care să vină în sprijinul ideii de întărire a acestei comunităţi sunt mai mult decât binevenite.În calitate de stat care se pregăteşte să devină membru al spaţiului Schengen, România s-a pronunţat în favoarea îmbunătăţirii regulilor care stau la baza guvernanţei Schengen, a eficientizării procesului de evaluare şi introducerii de noi reguli corectoare suplimentare pentru a evita orice disfuncţionalitate în funcţionarea spaţiului Schengen.În opinia noastră, măsurile pe care le vom identifica împreună trebuie să ţină cont de scopul final al întregului demers, şi anume întărirea spaţiului Schengen şi a încrederii reciproce a statelor membre, furnizarea garanţiilor necesare cu privire la respectarea standardelor Schengen şi nu în ultimul rând, gestionarea consistentă şi eficientă a frontierelor externe.Reintroducerea controalelor la frontiera internă a statului membru afectat trebuie privită ca o ultimă măsură, când acesta nu mai poate efectiv să asigure gestionarea frontierei externe, iar criteriile de determinare ale unei astfel de situaţii, precum şi modalitatea de implementare trebuie strict definite.Trebuie să asigurăm în continuare o interpretare coerentă şi o implementare eficientă a regulilor Schengen, în spiritul solidarităţii şi încrederii reciproce şi, cel mai important, în spiritul respectării drepturilor fundamentale ale cetăţenilor europeni. Vorbesc despre aceste chestiuni în calitate de ministru coordonator al procesului de aderare la spaţiul Schengen al României. Am trecut printr-un proces de evaluare, am îndeplinit toate cerinţele acquis-ului Schengen şi cunoaştem în detaliu toate regulile care guvernează ceea ce numim generic spaţiul de libertate, securitate şi justiţie. Mai mult decât atât, România asigură controlul şi supravegherea frontierei externe a UE, aşadar lucrăm deja în logica unui stat membru Schengen, punând acţiunile comune şi sentimentul responsabilităţii pe primul loc. Prin acţiunile noastre contribuim deja la principiul solidarităţii europene, şi acţionăm deja în baza acestui principiu, prin participarea la majoritatea operaţiunilor FRONTEX care se desfăşoară la frontierele externe ale UE. În această calitate, am oferit întotdeauna un răspuns rapid şi profesionist la toate solicitările de asistenţă, ultimele dintre acestea fiind acţiunile din bazinul Mediteranei sau din Grecia.Toate regulile pe care le avem în vedere pentru întărirea spaţiului Schengen trebuie să fie însoţite de o eficientizare a politicilor europene în materie de migraţie şi azil. Revin la evenimentele din sudul Mediteranei şi doresc să spun că presiunea migratorie la care au fost supuse unele state membre au ridicat anumite semne de întrebare cu privire la răspunsul european în asemenea situaţii. Bineînţeles, regulile în materie au funcţionat şi acţiunea Uniunii a fost una comprehensivă şi eficientă dar consider că putem îmbunătăţi maniera în care putem acţiona, împreună, în aceste situaţii. Mă refer în special la politicile în materie de migraţie şi azil dar şi la politica de vize, la un control eficient al frontierelor şi la o politică de integrare, readmisie şi returnare corespunzătoare. Am constatat cu satisfacţie că atenţia acordată de Consiliul European din 24 iunie acestor chestiuni a fost foarte mare, ceea ce ne-a întărit convingerea că trebuie să continuăm demersurile pentru dezvoltarea unei politici de migraţie comune puternice care să răspundă situaţiei actuale dar şi altor evenimente sensibile, de genul celor petrecute recent în Mediterana. În acest context, trebuie să continuăm demersurile pentru implementarea Sistemului Comun European de Azil în cursul anului 2012, pentru îmbunătăţirea nivelului de securitate la frontierele externe prin operaţionalizarea sistemelor de supraveghere a frontierelor – EUROSUR, Sistemul Intrare/Ieşire, etc, cât mai curând posibil, dar şi pentru lansarea Dialogurilor în domeniul migraţiei, mobilităţii şi securităţii cu statele din bazinul Mediteranei Aşa cum am văzut, schimbările prin care trec statele care se află în vecinătatea frontierelor externe ale Uniunii Europene nu influenţează doar destinul acestor state ci şi securitatea continentului european. Mişcările sociale care se dezvoltă la un moment dat într-o anumită regiune vecină nouă pot genera adevărate crize de securitate şi situaţii excepţionale cărora trebuie să le facem faţă într-un mod adecvat. În contextul integrării sale în Spaţiul Schengen, România acordă o atenţie deosebită gestionării problemelor migraţioniste, detaliile urmând a vă fi prezentate în următorul panel de către şeful Departamentului Schengen. Considerăm că o abordare proactivă a acestei problematici este mult mai eficientă şi mai puţin costisitoare.În egală măsură, consider că instituirea unui dialog durabil şi timpuriu cu ţările terţe, precum şi întărirea şi dezvoltarea relaţiilor de parteneriat cu acestea, constituie măsuri care ar putea dacă nu, împiedica declanşarea situaţiilor de criză de care am amintit anterior, cel puţin permite gestionarea mult mai adecvată a situaţiei post-criză.”


Alte articole:
Skip to content