Progrese înregistrate de Ministerul Administrației și Internelor conform raportului Comisiei Europene

Raportul Comisiei europene către Parlamentul european și Consiliu privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare și verificare, dat publicității miercuri, 18 iulie a.c., recunoaște progresele înregistrate de Ministerul Administrației și Internelor, prin structura de profil – Direcția Generală Anticorupție, în combaterea și prevenirea corupției în rândul personalului propriu.Documentul menționează că “D.G.A. este unul dintre pionierii aplicării măsurilor anticorupţie la nivel regional şi local, înregistrând creșteri constante în detectarea şi urmărirea faptelor de corupţie”. Documentul subliniază că, în ultimii ani, s-a consemnat o creştere exponenţială a numărului de sesizări din oficiu, ceea ce indică o atitudine proactivă a D.G.A., care se regăseşte şi în disponibilitatea de a accepta delegări frecvente din partea procurorilor și cu privire la cazuri de corupție care nu privesc activitatea M.A.I., dată fiind expertiza şi echipamentele, dar şi folosirea mijloacelor speciale de investigaţii.Între 2007 şi 2011, D.G.A. a înaintat 1.047 de sesizări către Direcția Națională Anticorupție, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din totalul sesizărilor primite de D.N.A. de la agenţiile de aplicare a legii, parchete şi instituţii publice. Ca rezultat al sesizărilor D.G.A., D.N.A. a emis 222 rechizitorii. De asemenea, structura M.A.I. a înaintat 6.388 dosare către parchete (altele decât D.N.A.), care au dus la 836 rechizitorii. În instanţă, investigaţiile D.G.A. au condus la 538 decizii definitive împotriva a 717 acuzaţi.Oficialii europeni apreciază eforturile Ministerului Administrației și Internelor în prevenirea corupției, menționând în acest sens implementarea la nivelul tuturor structurilor a metodologiei de identificare a riscurilor la corupție, elaborată de D.G.A. Totodată, raportul Comisiei precizează că D.G.A. a derulat o serie de activităţi ample, inclusiv studii de cercetare cu privire la tipologiile corupţiei în domenii specifice, precum şi cu referire la legăturile dintre corupţie şi crimă organizată. Sunt menționate, de asemenea, derularea mai multor campanii de informare și conştientizare, care au avut succes, precum şi promovarea unor canale uşor accesibile pentru raportarea faptelor de corupţie. Documentul reamintește de linia telefonică gratuită anticorupție a D.G.A., 0800.806.806, care şi-a demonstrat eficienţa prin numărul ridicat de apeluri primite şi de dosare penale iniţiate ca urmare a acestora.Totodată, documentul comisiei face aprecieri cu privire la faptul că M.A.I. a implementat un mecanism pentru protecţia celor care denunţă corupţia. În contextul eforturilor anticorupție depuse de Ministerul Administrației și Internelor, raportul Comisiei Europene evidențiază crearea Centrului Național de Integritate – structură consultativă independentă în domeniul corupţiei. C.N.I a fost creat în 2007, în baza unui parteneriat dintre Ministerul Administrației și Internelor și societatea civilă. C.N.I. a promovat noi acţiuni de prevenire într-o serie de domenii de risc, cum ar fi supravegherea video a maşinilor poliţiei rutiere, supravegherea examenului de bacalaureat, un proiect comun cu Ministerul Sănătăţii centrat pe integritatea şi buna guvernanță în sistemul de sănătate, măsuri convenite cu mai multe ministere și alte instituții publice, măsuri preventive în sistemul educaţional, implicând elevii de liceu. În document se relevă faptul că activitatea C.N.I. a fost sprijinită prin fonduri UE. Fondurile europene au finanţat, de asemenea, şi studiul privind corupţia din administraţia publică locală, realizat în cadrul unui proiect derulat de Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice din Ministerul Administraţiei şi Internelor (finanţat din Fondul Social European). Acest studiu a fost completat de întocmirea unui ghid de bune practici. În plus, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (A.N.F.P.) a organizat diferite pregătiri şi a implementat un sistem de management al riscului pe baza căruia a fost înfiinţat un Registru al Riscurilor de Corupţie în 2010, actualizat în decembrie 2011. Registrul cuprinde 17 zone de risc. Comisia Europeană subliniază că noua Strategie Națională Anticorupție oferă cadrul pentru schimbarea manierei de implicare a tuturor agenţiilor guvernamentale în implementarea politicilor proactive care să descurajeze corupţia și recomandă extinderea bunelor practici existente la nivelul Ministerului Administrației și Internelor în toate sectoarele care prezintă risc ridicat la corupție.


Alte articole:
Skip to content