Traian Igaş la Masa rotundă organizată de Fundaţia Hanns Seidel

„După momentul intrării României în Uniunea Europeană, aderarea la Spaţiul Schengen a devenit principala noastră prioritate”, a declarat ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, în deschiderea lucrărilor mesei rotunde sub genericul „Progresele României pentru aderarea la Spaţiul Schengen”, organizată marţi, 9 noiembrie, la Bruxelles, de Fundaţia Hanns Seidel în colaborare cu Ministerul Administraţiei şi Internelor. În cadrul manifestării, ministrul Igaş a prezentat cadrul instituţional, documentele strategice şi mijloacele financiare de care România a beneficiat pentru aderarea la Spaţiul Schengen, rezultatele vizitelor de evaluare desfăşurate până în prezent şi a descris pe scurt Sistemul Integrat de Securizare a Frontierei. Ministrul român a subliniat că zona Mării Negre este unul din obiectivele majore din punctul de vedere al supravegherii frontierei, sens în care a fost realizat SCOMAR – Sistemul de Supraveghere şi Control la Marea Neagră. Acest sistem a fost considerat o bună practică şi dat exemplu celorlalte state membre cu ocazia misiunii de evaluare în domeniul frontierelor maritime, desfăşurată anul trecut.Totodată, ministrul Igaş a menţionat că România va participa cu navele Poliţiei de Frontieră la Reţeaua Europeană de Patrulare, precum şi la alte operaţiuni comune organizate sub egida Frontex, pentru combaterea migraţiei ilegale.Un aspect subliniat a fost că principala concluzie a celor 6 rapoarte de evaluare arată că România a ajuns într-un stadiu avansat în ceea ce priveşte implementarea acquis-ului specific şi este în mare parte pregătită să adere la spaţiul Schengen.În a doua parte a prezentării, ministrul Igaş a descris paşii pe care îi va parcurge ţara noastră după ridicarea controalelor la frontierele interne, cu referire la măsurile de cooperare poliţienească, implementarea instrumentelor Prum, relocarea şi pregătirea personalului. „Am parcurs deja 6 din cele 7 misiuni de evaluare, ultima, în domeniul SIS/SIRENE, urmând să aibă loc în perioada 6-10 decembrie.(…) Ne pregătim fără emoţii pentru re-evaluarea în domeniul infrastructurii aeriene care va avea loc săptămâna viitoare”, a adăugat oficialul român, subliniind că ţara noastră e hotărâtă să încheie cu bine tot parcursul tehnic, pentru ca, în martie 2011, obiectivul propus să fie atins.La manifestare au participat Manfred Weber, membru al Parlamentului European, Vicepreşedinte al Grupului PPE, preşedintele Grupului de lucru Afaceri Juridice şi Afaceri Interne, Antonio Lopez-Isturiz White, secretar general al P.P.E., dr. Anneli Ute Gabanyi, membru al Asociaţiei Sud-est Europene, Jean-Luis de Brouwer, director Comisia Europeană, prof. Ursula Mannle, membru al Parlamentului Bavariei, ministru de stat, vicepreşedinte al Fundatiei Hanns Seidel, precum şi Marian Tutilescu, şeful Departamentului Schengen al M.A.I.Informaţii de background:Documentele privind aderarea României la Schengen sunt Strategia Naţională pentru Aderarea la spaţiul Schengen, elaborată iniţial în 2006 şi implementată prin Planul de Acţiune Schengen şi Strategia Naţională pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, implementată prin Planul de Acţiune şi Planul Unic Multianual de Investiţii. România gestionează una dintre cele mai lungi frontiere externe ale Uniunii Europene – peste 2070 de kilometri – şi în acelaşi timp una dintre cele mai dificile. România are în acest moment 79 de puncte de trecere a frontierei – terestre, maritime şi feroviare – dintre care 50 localizate la frontiera externă. Unele dintre ele au fost complet refăcute, pentru a putea îndeplini standardele Schengen.Aeroportul din Timişoara a fost finalizat la 20 septembrie a.c., iar la aeroportul din Otopeni lucrările sunt în grafic pentru a termina chestiunile relevante din punctul de vedere al standardelor Schengen, urmând ca, în martie 2011, noul terminal să fie dat în folosinţă. Sistemul de Supraveghere şi Control la Marea Neagră – SCOMAR – este un sistem modern şi performant destinat supravegherii şi controlului frontierei.SCOMAR este completat de o flotă de nave de supraveghere extrem de dezvoltată, care au capacitatea de a trimite şi primi date şi informaţii, fiind concepute pentru misiuni de patrulare pe termen lung, intervenţie, interceptare şi urmărire pe mare. Dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii fixe a fost un alt obiectiv major al M.A.I. – fiind realizată o reţea de comunicaţii securizată în întregime, la dispoziţia lucrătorilor MAI, care asigură legătura, la nivel naţional, între toţi utilizatorii şi care reprezintă, în acelaşi timp, baza pentru folosirea Sistemului de Informaţii Schengen. În ceea ce priveşte comunicaţiile mobile, a fost extinsă reţeaua TETRA de-a lungul frontierei, lucru care permite urmărirea, prin GPS, în timp real, a patrulelor Poliţiei de Frontieră şi care oferă posibilitatea de a coordona mai bine misiunile. Au fost achiziţionate aproximativ 45.000 terminale mobile şi portabile, care permit interogarea bazelor de date direct din teren, în timp real, iar pentru zonele de frontieră dificil de acoperit, s-au achiziţionat telefoane prin satelit, cu acoperire totală, pentru a nu avea situaţii în care să existe breşe în comunicaţii.


Alte articole:
Sari la conținut