Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu: „În dosarul Schengen, Germania va continua să sprijine puternic România. Ministrul federal de Interne Nancy Faeser va discuta curând cu ministrul Karner și alți colegi miniștri europeni în acest sens.”
Consolidarea cooperării dintre România și Regatul Țărilor de Jos: întâlnirea dintre ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, și E.S. Willemijn van Haaften
Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, evidențiază abordarea globală unitară în lupta împotriva traficului de droguri la evenimentul ONU The Way Forward: The Road to 2029
Consolidarea cooperării româno-austriece în domeniul Afacerilor Interne: întâlnirea miniștrilor Cătălin Predoiu și Gerhard Karner
Vizita ministrului Cătălin Predoiu la PTF Nădlac-Csanádpalota
Consolidarea cooperării România – UE în domeniul migrației
Participarea ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, la sesiunea Afaceri Interne a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI)
Întrevederea bilaterală între Cătălin Predoiu, Viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Interne, și omologul său italian, Matteo Piantedosi: consolidarea colaborării în combaterea criminalității transnaționale
Întrevederea dintre viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, și Moshe Arbel, ministrul de Interne al Statului Israel
Dezvoltarea cooperării România-Tunisia în combaterea traficului de migranți, cooperarea polițienească și intervențiile în situații de urgență: întâlnire de lucru între miniștrii Cătălin Predoiu și Nabil Ammar
01
Actualitate
02
Schengen
schengen
03
Utile
Știri
Structuri MAI
Obiective

Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) este un instrument european care sprijină investițiile și reformele publice din statele membre, ajutându-le să facă față impactului economic și social al pandemiei de COVID-19, precum și provocărilor generate de tranziția verde și cea digitală.

Pentru utilizarea instrumentului de finanțare MRR, România a elaborat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) (https://mfe.gov.ro/pnrr/), acesta fiind aprobat la nivelul Uniunii Europene prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României din 3 noiembrie 2021, documentul fiind ulterior revizuit și aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului de modificare a Deciziei de punere în aplicare din 29 octombrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României, emisă la data de 11 decembrie 2023.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă documentul strategic al României care fundamentează prioritățile de reformă și domeniile de investiții pentru aplicarea Mecanismului de redresare și reziliență – MRR la nivel național. Sursa de finanțare este reprezentată de fondurile alocate pentru România în cadrul MRR.

Scopul final al PNRR este să accelereze implementarea reformelor sustenabile și a investițiilor publice conexe, respectiv să asigurare ameliorarea stării economiei naționale după criza generată de COVID-19, creșterea economică și crearea de locuri de muncă necesare pentru incluziunea forței de muncă, sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale pentru promovarea creșterii durabile.

În cadrul reformelor și investițiilor asumate, coordonatorii de reformă/investiții trebuie să îndeplinească o serie de jaloane și ținte care, pe de o parte atestă realizarea reformelor și investițiilor, iar pe de altă parte condiționează acordarea finanțării europene către statul român.

Inițial, PNRR a vizat 171 de măsuri (64 de reforme și 107 investiții), structurate în 15 componente ce contribuie la toți cei șase piloni definiți în Regulamentul (UE) nr. 2021/241, precum și un calendar indicativ pentru implementarea reformelor și a investițiilor care trebuie încheiate până în data de 31 august 2026.

Forma revizuită a PNRR include un nou capitol REPowerEU și vizează implementarea a 66 de reforme și 111 investiții (177 de măsuri), structurat în jurul a 16 componente. Planul revizuit conține 518 ținte și jaloane.

Tot articolul

De mai bine de un secol şi jumătate, Ministerul Afacerilor Interne este principalul garant al drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, apărător al ordinii publice şi al proprietăţii publice şi private.

Ca una dintre cele mai importante instituţii guvernamentale care contribuie la apărarea statului de drept, Ministerul Afacerilor Interne are atribuţii atât în domeniul luptei antiinfracţionale, al ordinii, siguranţei şi securităţii naţionale, cât şi în asigurarea de servicii publice pentru cetăţenii români, la standarde europene.

Astfel, Ministerul Afacerilor Interne elaborează obiectivele activităţii din domeniul afacerilor interne, potrivit Programului de guvernare şi obligaţiilor ce îi revin din documentele strategice naţionale, precum şi din cele internaţionale la care România este parte, implementând măsurile necesare pentru atingerea lor.

În domeniul ordinii şi siguranţei publice, Ministerul Afacerilor Interne urmăreşte atingerea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene în domeniul Justiţie şi Afaceri Interne, precum şi îndeplinirea activităţilor subordonate principiilor şi direcţiilor de acţiune ale politicii statului român, circumscrise priorităţilor şi obiectivelor strategice stabilite prin Programul de Guvernare.

Tot articolul
Situații de urgență

Structura operaţională a Ministerului Afacerilor Interne, care coordonează la nivel naţional activităţile de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, asigurarea şi coordonarea resurselor umane, materiale, financiare şi de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate, inclusiv activităţile pentru acordarea primului-ajutor calificat şi asistenţa medicală de urgenţă, în cadrul unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor, până la internarea în spital.Departamentul coordoneaza operational serviciile de ambulanta judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, UPU/CPU, precum si serviciile publice Salvamont.

 

 

Procesul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană (Brexit) a fost finalizat la 31 ianuarie 2020. Pe cale de consecință, Acordul a intrat în vigoare la 1 februarie 2020 și a permis asigurarea unei perioade de tranziție până la 31 decembrie 2020. Pe parcursul perioadei de tranziție, Regatul Unit și-a păstrat toate drepturile și obligațiile ce revin unui stat membru UE, deși nu a mai participat la mecanismul decizional și nu a mai fost reprezentat în instituțiile UE.

Mai multe detalii

 

 

În conformitate cu Regulamentele (UE) nr. 1861 și 1862/2018, Comisia Europeană organizează o campanie de informare privind SIS, în colaborare cu autoritățile naționale de supraveghere și cu Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor. Campania are scopul de a informa publicul  despre obiectivele SIS, despre datele stocate în SIS, despre autorităţile care au acces la SIS și despre drepturile persoanelor vizate.Data de operaționalizare a noului Sistemului de Informații Schengen a fost stabilită de Comisia Europeană pentru 7 martie 2023.

ULTIMA
ORĂ

Percehziție a polițiștilor din Capitală  într-un dosar de furt calificat -  știrea aici

Cercetat pentru trafic de droguri, prins în flagrant delict, vezi știrea aici

Destructurarea unui grup infracțional organizat, trafic de migranți și instigare în forma participației improprii la fals intelectual. Detalii aici

Parteneriat Româno-German în Domeniul Negocierilor Situațiilor de lipsire de libertate, detalii aici

Echipajele de ordine publică au prins în flagrant 138 de autori de infracțiuni, în ultimele 24 de ore. Citește aici

Traficul la frontieră în data de 23 aprilie 2024. Citește aici

În cursul zilei de ieri, pompierii au desfășurat 1.207 misiuni pentru acordarea asistenței medicale de urgență. Detalii aici

În ultimele 24 de ore, polițiștii rutieri au reținut 462 de permise de conducere. Detalii aici

Angajații MAI au intervenit, în ultimele 24 de ore, la 3.692 de evenimente. Citește aici

Persoane depistate cu substanțe interzise de către un polițist aflat în timpul liber. Detalii aici

Sari la conținut