Rezultatele finale ale proiectului „Crearea sistemului naţional integrat privind reabilitarea consumatorilor de droguri care au comis infracţiuni”.

Agenţia Naţională Antidrog a organizat, miercuri, 28 martie a.c., la sediul Tribunalului Bucureşti, o conferinţă de presă prilejuită de încheierea Proiectului „Crearea sistemului naţional integrat privind reabilitarea consumatorilor de droguri care au comis infracţiuni”.Proiectul a fost implementat în parteneriat cu Direcţia de Probaţiune, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Institutul Naţional al Magistraturii şi Inspectoratul General al Poliţiei Române, iar ca parteneri externi – Serviciul de Probaţiune din Olanda. Perioada de implementare a Proiectului „Crearea sistemului naţional integrat privind reabilitarea consumatorilor de droguri care au comis infracţiuni” a fost de 27 luni, între 1 ianuarie 2010 – 31 martie 2012. Finanţarea, realizată prin Programul de proiecte pre-aderare MATRA MPAP 2009, număr de referinţă MAT09/RM/9/, a fost în valoare de 340.000 Euro şi nu a existat cofinanțare din partea României.Proiectul a avut ca scop sprijinirea României în implementarea Strategiei Naţionale Antidrog, în conformitate cu Planul european de acţiune pe problema drogurilor, prin crearea unui sistem integrat de reabilitare pentru consumatorii dependenţi de droguri care au săvârşit fapte penale şi care beneficiază de alternativă la pedeapsa cu închisoarea, prin includerea într-un program de asistenţă integrată. În procesul de creare a sistemului naţional integrat privind reabilitarea consumatorilor de droguri care au comis infracţiuni, proiectul a avut următoarele rezultate:1. Elaborarea procedurilor de lucru care au pus în joncţiune instituţiile de aplicare a legii cu serviciile de asistenţă destinate consumatorilor de droguri; acestea se regăsesc în Manualul prezent în mapele de prezentare. 2. Formarea în adicţii a profesioniştilor implicaţi în proiect – magistraţi, medici, psihologi, asistenţi sociali.3. 19 întâlniri tehnice şi evenimente de promovare a proiectului (conferinţe de presă, întâlniri de coordonare şi monitarizare şi work-shop-uri).4. Înfiinţarea a 2 Birouri Inter Sectoriale (BIS-uri) pilot, în sectoarele 3 şi 5 ale Bucureştiului, care au instrumentat un număr de 34 cazuri de consumatori de droguri infractori, din care 23 consumatori de heroină, 9 consumatori de SNPP şi 2 cazuri în care nu s-a identificat substanţa principală de consum. Dintre acestea, 20 de cazuri se aflau deja în supravegherea Serviciului de probaţiune (pentru aceştia s-a procedat doar la identificarea posibilităţilor de tratament şi monitorizarea îndeplinirii obligaţiilor impuse în urma hotărârii judecătoreşti), 11 sunt cazuri noi identificate în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă nr. 1, 2 cazuri aflate deja în servicii de asistenţă integrată în cadrul Centrelor de Asistenţă Integrată a Adicţiilor, aflate în urmărire penală pentru infracţiuni de furt sau tâlhărie şi 1 caz propus de procuror pentru evaluare în vederea includerii în tratament. • Pe lângă cele 34 de cazuri, alte 4 cazuri au fost propuse de procurori în vederea evaluării şi includerii în tratament, însă doar 1 caz a fost admis la tratament (în celelalte 3 cazuri fiind vorba de alte fapte penale decât furtul şi sau tâlhăria)Proiectul aduce în peisajul sancţionator elemente de noutate, în sensul în care sentinţele neprivative de libertate, ca alternative de tip justiţie terapeutică, sunt soluţiile care, pe termen mediu şi lung, contribuie decisiv la reintegrarea şi reabilitarea consumatorilor de droguri. În acest context, trebuie înţeles faptul că sentinţa neprivativă de libertate nu reprezintă o modalitate de a evita pedeapsa, ci este un mecanism cu rol motivator în procesul de reintegrare socială a consumatorilor de droguri care au săvârşit infracţiuni.Dacă, în mod tradiţional, consumatorii dependenţi de droguri erau deferiţi sistemului de justiţie penală, cu timpul, s-a ajuns la concluzia că închisoarea nu constituie cea mai eficientă soluţie, fiind propuse alternative la pedeapsa cu închisoarea, care pot fi oferite consumatorilor de droguri condamnaţi şi care acoperă o serie de sancţiuni. Acestea au rolul de a întârzia aplicarea pedepsei privative sau, chiar, de a o înlocui. De asemenea, în urma analizei legislaţiei şi politicilor publice în materie se poate observa ponderea şi eficienţa crescută a sistemelor ce operează cu alternativele la sentinţa privativă de libertate de tipul includerii consumatorilor de droguri care au săvârşit infracţinui în sistemul integrat de asistenţă medicală, psihologică şi socială. Agenţia Naţională Antidrog pledează pentru aplicarea unor politici echilibrate şi integrative în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri, acest proiect pentru dezvoltarea sistemului integrat destinat consumatorilor dependenţi de droguri din România subsumându-se viziunii şi misiunii instituţionale asumate. A.N.A. – Compartimentul Relaţii Publice


Alte articole:
ULTIMA
ORĂ

Pompierii au desfășurat 1.316 misiuni pentru acordarea asistenței medicale de urgență

S-au dispus măsuri preventive pentru 26 de persoane

Polițiștii rutieri au reținut 384 de permise de conducere unor șoferi care reprezentau un pericol

În aplicația eDAC au fost efectuate 23.064 de verificări

66.754 de persoane au intrat în țara noastră, dintre care 4.666 de cetățeni

La nivel național nu au fost înregistrate evenimente deosebite. Vezi aici

Sărbătorile Pascale au decurs în liniște și siguranță. Vezi aici

Sari la conținut