Înmânarea a 25 de contracte de finanțate semnate pentru proiecte depuse în cadrul PNRR – Componenta 5
Acord între România și Republica Moldova pentru control coordonat în punctul de trecere a frontierei de stat Albița – Leușeni
Întâlnirea Ministrului Afacerilor Interne, Lucian Nicolae Bode cu omologul spaniol
Conferința Ministerială „Managementul eficient al frontierelor externe ale UE”
Întrevederea Ministrului Afacerilor Interne, Lucian Nicolae Bode cu omologul său din Turcia
Deschiderea Conferinței ministeriale a Forumului Salzburg
MAI, achiziție a două nave multirol destinate salvării de vieți și protejării de bunuri
Participarea ministrului Afacerilor Interne, Lucian Nicolae BODE, la inaugurarea noului Pavilion al Centrului Multifuncțional de Pregătire Schengen
Întrevederea Ministrului Afacerilor Interne, Lucian BODE, cu omologul său din Macedonia de Nord, Oliver SPASOVSKI
Structuri MAI
Obiective

PNRR reprezintă documentul strategic al României care fundamentează prioritățile de reformă și domeniile de investiții pentru aplicarea Mecanismului de redresare și reziliență – MRR la nivel național. Sursa de finanțare este reprezentată de fondurile alocate pentru România în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. Scopul final al PNRR este să accelereze implementarea reformelor sustenabile și a investițiilor publice conexe, respectiv asigurarea ameliorării stării economiei naționale după criza generată de COVID-19, creșterea economică și crearea de locuri de muncă necesare pentru incluziunea forței de muncă, sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale pentru promovarea creșterii durabile.

Planul conține 171 de măsuri (64 de reforme și 107 investiții), structurate în 15 componente ce contribuie la toți cei șase piloni definiți în Regulamentul (UE) nr. 2021/241, precum și un calendar indicativ pentru implementarea reformelor și a investițiilor care trebuie încheiate până în data de 31 august 2026.

În cadrul reformelor și investițiilor asumate, coordonatorii de reformă/investiții trebuie să îndeplinească o serie de jaloane și ținte care, pe de o parte atestă realizarea reformelor și investițiilor, iar pe de altă parte condiționează acordarea finanțării europene către statul român.

Ministerul Afacerilor Interne este coordonator al Investiției – I8. Carte de identitate electronică și semnătura digitală calificată, cu o alocare financiară nerambursabilă de 200 milioane Euro, având ca țintă intermediară – 4.5 milioane de cetățeni care, până în trimestrul IV 2024, vor beneficia de cartea electronică de identitate (CEI), respectiv ca țintă finală – 8.5 milioane de cetățeni care, până în trimestrul II 2026, vor beneficia de cartea electronică de identitate. Acordul de Finanțare nr. 36424/30.03.2022 a fost semnat între MAI și MIPE pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență – componenta C7 – Transformare digitală, Investiția 8 Carte de identitate electronică și semnătura digitală calificată.

În semestrul II 2022, România, prin Ministerul Afacerilor Interne, asigură Președinția Forumului Salzburg, mecanism regional de consultări politice şi cooperare multilaterală.
Cel mai important eveniment al Președinției române îl reprezintă Conferința ministerială, organizată de Ministerul Afacerilor Interne în perioada 15-16 noiembrie 2022. Totodată, vor fi organizate grupuri de lucru specializate pe problematici de actualitate în domeniile de interes ale Forumului, precum gestionarea frontierelor externe, cooperarea polițienească, protecția martorilor, precum și gestionarea consecințelor agresiunii ruse împotriva Ucrainei.
Forumul Salzburg a fost creat în luna iulie 2000 şi reuneşte, în prezent, miniştrii de interne din Austria, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria.
În luna septembrie 2007, a fost înființat Grupul Prietenilor Forumului Salzburg din Balcanii de Vest din care fac parte Albania, Bosnia şi Herţegovina, Republica Macedonia de Nord, Serbia, Muntenegru, precum și Republica Moldova, având în vedere atenţia aparte pe care Uniunea Europeană o acordă acestei zone din perspectiva unei potenţiale noi extinderi.
Președinția Forumului este preluată prin rotație de către statele membre pentru perioade de câte șase luni.
Miniștrii de interne se întâlnesc bianual în cadrul Conferinței ministeriale a Forumului Salzburg, prilej cu care se adoptă o Declarație comună. Conferința ministerială este în mod tradițional urmată de întâlnirea Grupului Prietenilor Forumului Salzburg din Balcanii de Vest și din Republica Moldova.

De mai bine de un secol şi jumătate, Ministerul Afacerilor Interne este principalul garant al drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, apărător al ordinii publice şi al proprietăţii publice şi private.

Ca una dintre cele mai importante instituţii guvernamentale care contribuie la apărarea statului de drept, Ministerul Afacerilor Interne are atribuţii atât în domeniul luptei antiinfracţionale, al ordinii, siguranţei şi securităţii naţionale, cât şi în asigurarea de servicii publice pentru cetăţenii români, la standarde europene.

Astfel, Ministerul Afacerilor Interne elaborează obiectivele activităţii din domeniul afacerilor interne, potrivit Programului de guvernare şi obligaţiilor ce îi revin din documentele strategice naţionale, precum şi din cele internaţionale la care România este parte, implementând măsurile necesare pentru atingerea lor.

În domeniul ordinii şi siguranţei publice, Ministerul Afacerilor Interne urmăreşte atingerea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene în domeniul Justiţie şi Afaceri Interne, precum şi îndeplinirea activităţilor subordonate principiilor şi direcţiilor de acţiune ale politicii statului român, circumscrise priorităţilor şi obiectivelor strategice stabilite prin Programul de Guvernare.

30 iunie 2019 – MAI – O Preşedinţie de succes a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne – secțiunea afaceri interne
Pe parcursul deținerii Preşedinţiei Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne – secțiunea afaceri interne, Ministerul Afacerilor Interne și-a îndeplinit cu succes obiectivele stabilite prin Programul Președinției României la Consiliul UE, reușind să închidă șapte dosare legislative și să înregistreze progrese în negocierea altor dosare legislative și non-legislative importante, precum și cu privire la Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

Situații de urgență

Structura operaţională a Ministerului Afacerilor Interne, care coordonează la nivel naţional activităţile de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, asigurarea şi coordonarea resurselor umane, materiale, financiare şi de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate, inclusiv activităţile pentru acordarea primului-ajutor calificat şi asistenţa medicală de urgenţă, în cadrul unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor, până la internarea în spital.Departamentul coordoneaza operational serviciile de ambulanta judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, UPU/CPU, precum si serviciile publice Salvamont.

Aderarea României la Spaţiul Schengen este unul dintre obiectivele strategice importante după integrarea în rândul statelor membre ale Uniunii Europene. România a îndeplinit cu succes un proces de evaluare în mai multe domenii prevăzute în calendarul de aderare şi este pregătită să adere la spaţiul Schengen.

Aderarea la spatiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor intre frontierele interne ale statelor membre Schengen, care aplica in intregime acquis-ul Schengen, fiind creata o singura frontiera externa unde controalele se desfasoara conform unui set de reguli clare in materie de vize, migratie, azil, precum si masuri referitoare la cooperarea politieneasca, judiciara sau vamala.

Pentru mai multe detalii vizitaţi site-ul oficial

 

 

Procesul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană (Brexit) a fost finalizat la 31 ianuarie 2020. Pe cale de consecință, Acordul a intrat în vigoare la 1 februarie 2020 și a permis asigurarea unei perioade de tranziție până la 31 decembrie 2020. Pe parcursul perioadei de tranziție, Regatul Unit și-a păstrat toate drepturile și obligațiile ce revin unui stat membru UE, deși nu a mai participat la mecanismul decizional și nu a mai fost reprezentat în instituțiile UE.

Mai multe detalii

 

În conformitate cu Regulamentele (UE) nr. 1861 și 1862/2018, Comisia Europeană organizează o campanie de informare privind SIS, în colaborare cu autoritățile naționale de supraveghere și cu Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor. Campania are scopul de a informa publicul  despre obiectivele SIS, despre datele stocate în SIS, despre autorităţile care au acces la SIS și despre drepturile persoanelor vizate.Data de operaționalizare a noului Sistemului de Informații Schengen a fost stabilită de Comisia Europeană pentru 7 martie 2023.

Sari la conținut