Obiective

PNRR reprezintă documentul strategic al României care fundamentează prioritățile de reformă și domeniile de investiții pentru aplicarea Mecanismului de redresare și reziliență – MRR la nivel național. Sursa de finanțare este reprezentată de fondurile alocate pentru România în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. Scopul final al PNRR este să accelereze implementarea reformelor sustenabile și a investițiilor publice conexe, respectiv asigurarea ameliorării stării economiei naționale după criza generată de COVID-19, creșterea economică și crearea de locuri de muncă necesare pentru incluziunea forței de muncă, sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale pentru promovarea creșterii durabile.

Planul conține 171 de măsuri (64 de reforme și 107 investiții), structurate în 15 componente ce contribuie la toți cei șase piloni definiți în Regulamentul (UE) nr. 2021/241, precum și un calendar indicativ pentru implementarea reformelor și a investițiilor care trebuie încheiate până în data de 31 august 2026.

În cadrul reformelor și investițiilor asumate, coordonatorii de reformă/investiții trebuie să îndeplinească o serie de jaloane și ținte care, pe de o parte atestă realizarea reformelor și investițiilor, iar pe de altă parte condiționează acordarea finanțării europene către statul român.

Ministerul Afacerilor Interne este coordonator al Investiției – I8. Carte de identitate electronică și semnătura digitală calificată, cu o alocare financiară nerambursabilă de 200 milioane Euro, având ca țintă intermediară – 4.5 milioane de cetățeni care, până în trimestrul IV 2024, vor beneficia de cartea electronică de identitate (CEI), respectiv ca țintă finală – 8.5 milioane de cetățeni care, până în trimestrul II 2026, vor beneficia de cartea electronică de identitate. Acordul de Finanțare nr. 36424/30.03.2022 a fost semnat între MAI și MIPE pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență – componenta C7 – Transformare digitală, Investiția 8 Carte de identitate electronică și semnătura digitală calificată.

În semestrul II 2022, România, prin Ministerul Afacerilor Interne, asigură Președinția Forumului Salzburg, mecanism regional de consultări politice şi cooperare multilaterală.
Cel mai important eveniment al Președinției române îl reprezintă Conferința ministerială, organizată de Ministerul Afacerilor Interne în perioada 15-16 noiembrie 2022. Totodată, vor fi organizate grupuri de lucru specializate pe problematici de actualitate în domeniile de interes ale Forumului, precum gestionarea frontierelor externe, cooperarea polițienească, protecția martorilor, precum și gestionarea consecințelor agresiunii ruse împotriva Ucrainei.
Forumul Salzburg a fost creat în luna iulie 2000 şi reuneşte, în prezent, miniştrii de interne din Austria, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria.
În luna septembrie 2007, a fost înființat Grupul Prietenilor Forumului Salzburg din Balcanii de Vest din care fac parte Albania, Bosnia şi Herţegovina, Republica Macedonia de Nord, Serbia, Muntenegru, precum și Republica Moldova, având în vedere atenţia aparte pe care Uniunea Europeană o acordă acestei zone din perspectiva unei potenţiale noi extinderi.
Președinția Forumului este preluată prin rotație de către statele membre pentru perioade de câte șase luni.
Miniștrii de interne se întâlnesc bianual în cadrul Conferinței ministeriale a Forumului Salzburg, prilej cu care se adoptă o Declarație comună. Conferința ministerială este în mod tradițional urmată de întâlnirea Grupului Prietenilor Forumului Salzburg din Balcanii de Vest și din Republica Moldova.

De mai bine de un secol şi jumătate, Ministerul Afacerilor Interne este principalul garant al drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, apărător al ordinii publice şi al proprietăţii publice şi private.

Ca una dintre cele mai importante instituţii guvernamentale care contribuie la apărarea statului de drept, Ministerul Afacerilor Interne are atribuţii atât în domeniul luptei antiinfracţionale, al ordinii, siguranţei şi securităţii naţionale, cât şi în asigurarea de servicii publice pentru cetăţenii români, la standarde europene.

Astfel, Ministerul Afacerilor Interne elaborează obiectivele activităţii din domeniul afacerilor interne, potrivit Programului de guvernare şi obligaţiilor ce îi revin din documentele strategice naţionale, precum şi din cele internaţionale la care România este parte, implementând măsurile necesare pentru atingerea lor.

În domeniul ordinii şi siguranţei publice, Ministerul Afacerilor Interne urmăreşte atingerea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene în domeniul Justiţie şi Afaceri Interne, precum şi îndeplinirea activităţilor subordonate principiilor şi direcţiilor de acţiune ale politicii statului român, circumscrise priorităţilor şi obiectivelor strategice stabilite prin Programul de Guvernare.