Platforma informațiilor de interes public

Astfel, potrivit dreptului intern (național), angajatorului îi revine sarcina calculării veniturilor lunare realizate de angajați în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, fapt pentru care, pentru instituțiile publice, sunt aplicabile prevederile pct. F din Anexa nr. 1 la O.M.F.P. nr.2634/2015 privind documentele financiar contabile – Criteriile minimale privind programele informatice utilizate în activitatea financiar-contabilă, neidentificând nicio prevedere legală care să interzică realizarea și utilizarea unei aplicații/program/sistem de calcul al salariilor pentru personalul propriu.

Mai mult, programul informatic de salarizare MAISAL este realizat și implementat la nivelul unităților/structurilor din cadrul ministerului în îndeplinirea obligațiilor reglementate de art. 86 alin. (7) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice – „În (…) Ministerul Afacerilor Interne, structura financiară centrală, prin componenta organizaţională specializată în domeniul salarizării, asigură îndeplinirea sarcinilor ordonatorului principal de credite din domeniile reglementării, implementării, coordonării metodologice, asistenţei de specialitate, monitorizării şi gestiunii sistemului de salarizare.

Astfel, programul informatic de salarizare MAISAL stochează și utilizează informațiile privind veniturile salariale cuvenite personalului din Ministerul Afacerilor Interne, aflat în activitate sau care a încetat raporturile de serviciu, folosind baze de date relaționale într-un mod sigur, bazat pe reguli și consecvent, neexistând instituită vreo limitare în timp a perioadei de stocare a informațiilor.

Menționăm, de asemenea, că în aceeași Anexă 1 la O.M.F.P. nr. 2634/2015 se stipulează că documentele financiar-contabile pot fi prezentate ca documente pe suport hârtie sau în format electronic, iar la pct. 38 din anexă se instituie ca obligație minimală : ”Termenul de păstrare a statelor de salarii este de 50 de ani, … cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite,…”. Suplimentar, precizăm că programul informatic de salarizare MAISAL este unul instituțional (sistem informatic de prelucrare a datelor) care procesează informaţii centralizatoare clasificate cuprinse în acte normative de nivel superior, potrivit legii, introduse de utilizatori pentru stabilirea drepturilor salariale sau băneşti ale personalului propriu, documentele financiar-contabile editate/tipărite cu ajutorul aplicaţiei respectând nivelul de clasificare al informaţiilor clasificate procesate, potrivit legii, precum și termenul legal de păstrare. În conformitate cu Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, gestionarea acestui program informatic necesită inclusiv implementarea metodelor, mijloacelor şi măsurilor necesare protecţiei informaţiilor clasificate în format electronic.

De altfel, în cuprinsul actului normativ sus-menționat, se pot identifica, așa cum au fost stabilite de legiuitor, obligațiile polițiștilor, inclusiv ale celor cu funcții de execuție.

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 218/2002 , activitatea Poliţiei Române constituie un „serviciu public specializat” care se realizează „în interesul persoanei, al comunităţii, precum şi în sprijinul instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii”.

Aşadar, cadrul normativ menționat reglementează, în mod expres, obligația polițistului de a efectua activități specifice, motivate de „situaţii temeinic justificate” şi în afara programului de lucru, sens în care, indiferent de modalitatea de organizare a timpului liber pentru care poliţistul a optat, acesta trebuie să fie apt a răspunde necesităţilor şi provocărilor profesionale impuse profesiei, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

În context, legiuitorul nu a precizat şi nu a explicat terminologia expresiei „situaţii temeinic justificate”, paleta activităţilor fiind una largă, care nu poate fi restrânsă la menţionarea strictă a unor activităţi.

Astfel că „situaţiile temeinic justificate” sunt cele neprevăzute, care „impun desfăşurarea de activităţi peste durata normală a programului de lucru”, cu atât mai mult cu cât, prin activitatea sa, poliţistul apără viaţa ori integritatea corporală a persoanelor, precum şi alte valori ocrotite de lege.

Mai mult, calitatea de poliţist are la bază o serie de obligații specifice, ce derivă din statutul său profesional sau din alte acte normative specifice, printre care şi aceea cuprinsă la art. 4 din Legea nr. 360/2002, potrivit căreia:

„(1) Poliţistul este obligat să respecte drepturile şi libertățile fundamentale ale omului, Constituţia şi legile ţării, jurământul de credință faţă de România, prevederile regulamentelor de serviciu şi să îndeplinească ordinele şi dispoziţiile legale ale şefilor ierarhici privind activitatea sa profesională. (2) Poliţistul răspunde, în condiţiile legii, pentru modul în care îşi execută atribuţiile de serviciu.”.

Rezultă, astfel, că obligaţia polițistului de a se prezenta, în afara programului normal de lucru, în ,,situaţii temeinic justificate”, în vederea îndeplinirii unor sarcini de serviciu, este clar prevăzută prin prisma actelor normative anterior invocate.

Totodată, O.m.a.i. nr. S/108/2011 privind serviciul de permanenţă şi accesul în unităţile M.A.I., reglementează asigurarea continuităţii îndeplinirii misiunilor/activităţilor în timpul şi în afara programului de lucru. Astfel, pe de o parte, prevederile acestui act normativ se circumscriu dispozițiilor de nivel superior iar pe de altă parte, se adresează, respectiv produc efecte, în favoarea unui număr restrâns şi bine definit de subiecte de drept – în speţă, personalul care asigură permanenţa (inclusiv de la domiciliu) şi care exercită atribuţii în acest sens, potrivit fişei postului.

Precizăm că, având în vedere caracterul clasificat al acestui act normativ, sunt incidente prevederile art. 12 alin.(1) lit. a) din Legea nr. 544/2001, conform cărora „informațiile din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informațiilor clasificate”, se exceptează de la accesul liber al cetățenilor.

În context, planificarea personalului în serviciul de permanenţă se aduce la cunoştinţa acestuia, în condiţiile stabilite prin ordinul în discuţie, sens în care nu se poate invoca o eventuală necunoaştere a programului de lucru de către poliţiştii care efectuează serviciul de permanenţă sau a faptului că aceștia pot fi chemați în acest timp la serviciu pentru îndeplinirea unor activități specifice.

De altfel, atribuţiile generale ale acestei categorii de personal sunt prevăzute în cuprinsul acestui normativ, inclusiv timpul de reacție în care aceştia trebuie să prezinte la sediul unității/subunității.

– ”sporul pentru munca prestată în timpul nopţii, de 25% din salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru”, acordat din luna iulie 2017, în condițiile art. 38 din Legea nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și a măsurilor fiscal-bugetare în vigoare;

– ”sporul pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică, de până la 25%” din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, acordat din luna iulie 2017, în condițiile art. 38 din Legea nr.153/2017, cu modificările și completările ulterioare, precum și a măsurilor fiscal-bugetare în vigoare;

– ”sporul pentru condiții grele de muncă, de până la 15% din solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective”, acordat din luna iulie 2017, în condițiile art. 38 din Legea nr.153/2017, cu modificările și completările ulterioare, precum și a măsurilor fiscal-bugetare în vigoare.

Articolul 22 alin (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, prevede faptul că ”funcțiile polițiștilor se diferențiază prin categorie, grad profesional și coeficient.”

Prevederile din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului  nr. S/610 din 04.06.2008  stabilesc că organizarea structurilor (statele de funcții/de organizare), situațiile centralizatoare privind efectivele militare și de polițiști, situațiile privind efectivele folosite în menținerea sau stabilirea ordinii publice, pază și apărare, securizare frontieră etc., situațiile privind personalul M.A.I. care derulează activități specifice în domeniul securității naționale sau de combatere a faptelor grave de criminalitate, precum și sistemele informatice și de comunicații și mediile de stocare a informațiilor clasificate sunt informații clasificate secret de stat – nivel de secretizare SECRET.

Totodată, în baza art. 5 alin. (3)  și art. 27  din Anexa VI la Legea-cadru nr. 153/2017  a fost emisă Hotărârea Guvernului nr. 0610/2017 privind stabilirea funcțiilor pe grade militare, respectiv pe grade profesionale, precum și a soldelor de funcție/salariilor de funcție ale acestora și coeficienții aferenți, pentru personalul militar în activitate, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și preoții militari din instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională, informație clasificată din clasa de secretizare – secret de stat, nivel – secret.

În sprijinul asigurării unei transparențe salariale, având în vedere dispozițiile legale privind protecția informațiilor clasificate și pe cele care privesc obligația angajatorului de a asigura confidențialitatea salariilor polițiștilor/militarilor , precum și pe cele care trebuie să protejeze măsurile interne de lucru/de ordine interioară (relații ierarhice funcționale de cooperare/de subordonare/de coordonare/de avizare) și datele de identificare a personalului propriu de specialitate implicat, la nivelul instituțiilor publice din domeniul de apărare, ordine publică și securitate națională sunt dispuse proceduri prin care se asigură aducerea la cunoștința personalului a modificărilor salariale intervenite prin acte administrative individuale în activitatea profesională.

Astfel, având în vedere și clasa de secretizare atribuită de legiuitor pentru statele de organizare (funcții) ale unităților de poliție, întocmirea unei situații detaliate a funcțiilor încadrate de polițiști potrivit programului MAISal are la bază norme cuprinse în acte normative clasificate, aceste aspecte justificând, pe de o parte, excepțiile instituite de legiuitor la art. 33 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, și la art 86 alin. (4) din anexa VI la acest act normativ, pentru personalul din cadrul instituțiilor de apărare, ordine publică și siguranță națională, iar pe de altă parte și încadrarea acestor informații solicitate în categoria informațiilor clasificate.

Luând în considerare cele expuse, informațiile solicitate sunt exceptate de la liberul acces al cetățenilor, în conformitate cu art. 12 alin. (1) lit. a)  din Legea nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare.

Aplicaţia informatică pentru salarii MAISal asigură în mod corespunzător stabilirea şi calculul salariilor sau a drepturilor băneşti cuvenite personalului Ministerului Afacerilor Interne, fiind realizată ca un instrument cu independență locală pe fiecare ordonator de credite, prin care se pot opera inclusiv drepturi şi reţineri ce se pot defini de către utilizator pe baza celor gestionate aferente personalului încadrat la nivelul ordonatorului respectiv, responsabilitatea corectitudinii datelor introduse în aplicaţie aparţinând utilizatorului. Asupra acestei aplicaţii se efectuează modificări şi update-uri pentru actualizarea procedurilor de calcul în conformitate cu modificările legislative, precum şi pentru crearea şi dezvoltarea ulterioară a diverselor facilităţi de operare mai rapidă a datelor. Potrivit legislaţiei în vigoare, această aplicaţie informatică este dezvoltată în conformitate cu atribuţiile legal stabilite, pe baza legislaţiei specifice sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în situaţia în care, la nivelul instituţiei noastre, se află structurile ce au competenţe legale în gestionarea sistemului specific de salarizare şi controlul aplicării prevederilor legale privind salarizarea personalului, astfel cum dispune cadrul legal reglementat la art. 3 alin. (1) şi art. 4 din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.  Astfel, orice dezvoltare sau modificare a aplicaţiei se realizează având în vedere strict dinamica modificărilor legislative sus-menţionate, nefiind necesară elaborarea vreunei proceduri de sistem sau operațională în acest sens, potrivit legii.

Referitor la dreptul de informare prevăzut de Regulamentul UE 2016/679, respectarea acestui drept se realizează prin aducerea la cunoștința personalului MAI a actelor normative ce reglementează activitatea de management resurse umane din MAI, precum și prin publicarea acestor acte în Monitorul Oficial.

Astfel, art. 1 din Anexa nr. 9 la Ordinul m.a.i nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile de poliție ale Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările și completările ulterioare, prevede organizarea sistemului de gestiune a datelor cu caracter personal, precum și categoriile și tipul informațiilor stocate.

Menționăm faptul că, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, prelucrarea datelor cu caracter personal se realizează prin intermediul sistemului informatic și de comunicații (E – Management Resurse Umane), dezvoltat și administrat de Direcția Generală Management Resurse Umane, în conformitate cu prevederile Regulamentulului nr. 679/2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor).

Astfel, datele de referință sunt utilizate în cadrul procesului de gestionare a raporturilor de muncă/serviciu ale personalului Ministerului Afacerilor Interne (potrivit art. 6 alin. (1) lit. c) din Regulamentul UE 679/2016 – prelucrarea este legală numai dacă este necesară în vederea îndeplinirii unei obligaţii legale care îi revine operatorului), în conformitate cu prevederile normative incidente domeniului resurse umane.

De asemenea, utilizarea și accesul la sistemul informatic și de comunicații se face în mod partajat, pe niveluri ierarhice, potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane, de către persoane autorizate în acest sens, care dețin certificate/autorizații de acces la informații clasificate valabile, în vederea îndeplinirii atribuțiilor de serviciu stabilite prin fișa postului și cu respectarea principiului necesității de a cunoaște.

La nivelul Casei de Pensii Sectorială a M.A.I., există 87.512 titulari de pensie de serviciu aflați în plată, proveniți din rândul polițiștilor, aceștia încasând o pensie medie lunară în valoare netă de 5.963 lei.

Numărul de angajați ai Ministerului Afacerilor Interne cărora le-au încetat raporturile de serviciu în baza art. 69 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, precum și numărul de angajați ai Ministerului Afacerilor Interne trecuți în rezervă sau direct în retragere în baza art. 85 alin. (1) lit. a) și a^1) din Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, este de aproximativ 10.000 în anul 2023 și aproximativ 5.700 în anul 2024.

Menționăm că, în luna decembrie 2024, se aflau în plată un număr de aproximativ 320 de pensionari care, la data încetării raporturilor de serviciu, aveau gradul profesional/militar de general.