Principalele rezultate ale activităților desfășurate de structurile MAI în anul 2023 pentru prevenirea și combaterea infracționalității și protejarea cetățenilor

I.   CONTEXT

Un impact major asupra climatului de ordine și siguranță publică, dar și asupra percepției populației în ceea ce privește sentimentul de siguranță publică îl au multitudinea formelor de manifestare a infracționalității pe teritoriul național, diversitatea modurilor de operare, complexitatea grupărilor de criminalitate organizată autohtone și tendința acestora de a depăși granițele naționale, precum și unele comportamente inadecvate de cultură stradală.

În prezent, se impune gestionarea cu celeritate a fenomenului traficului și consumului ilicit de droguri, inclusiv din perspectiva siguranței rutiere.

Toate acestea se manifestă pe fondul deficitului de personal de la nivelul structurilor MAI și pe fondul unei dotări insuficiente, neadaptate la evoluțiile tehnologice.

La nivel național, au fost adoptate direcții de acțiune, aprobate în cadrul documentelor strategice și programatice, la nivelul Guvernului:

  • Strategia Națională în Domeniul Drogurilor 2022-2026;
  • Strategia Națională Împotriva Criminalității Organizate 2021-2024;
  • Strategia Națională de Apărare a Țării 2020-2024;
  • Programul de Guvernare;
  • Strategia Națională privind Recuperarea Creanțelor Provenite din Infracțiuni 2021-2025 – Criminalitatea nu este profitabilă!;
  • Strategia de Dezvoltare a Sistemului Judiciar 2022-2025.

II.        SIGURANȚĂ, SECURITATE și SERVICII PENTRU CETĂȚENI

1. GESTIONAREA FENOMENULUI INFRACȚIONAL

În ceea ce privește infracționalitatea sesizată, în anul 2023, au fost înregistrate 358.960 fapte penale (+2%, +7.114).

În perioada iunie – august 2023, au fost înregistrate 143.076 infracțiuni sesizate, în scădere față de perioada similară a anului 2022 (-0,8%; -1.206).

În anul 2023, infracţiunile grave, comise cu violență, reprezintă 0,2% din infracţiunile contra persoanei, fiind înregistrată, față de aceeași perioadă a anului anterior, o scădere cu 9,2% (de la 238 la 216):

  • infracțiunile de omor și tentativă de omor au înregistrat o scădere de 7%.

 Efectivele Poliției Române au participat în ultimele 3 luni la aproximativ 284.000 de intervenții în domeniul ordinii publice, respectiv, în medie, la 3.087 intervenții/zi.

Combaterea criminalității organizate

În 2023, la nivelul structurilor MAI pe domeniul combaterii criminalității organizate, au fost obținute următoarele rezultate:

  • 1.115 acțiuni operative desfășurate (+4,5%, +48), sub coordonarea DIICOT ori în activitățile proprii de urmărire penală, dintre care 393 acțiuni operative de amploare (+5,9%, +22);
  • 1.065 rechizitorii emise de procurori (+9,5%, +92), în urma activităților derulate de structurile MAI, sub supravegherea DIICOT, prin care au fost sesizate instanţele de judecată cu privire la 2.295 inculpaţi (-4,7%, -114), pentru săvârşirea a 4.516 infracţiuni (-1,4%, -63) și au fost încheiate 236 acorduri de recunoaștere a vinovăției (+7,8%, +17);
  • 99 grupuri organizate destructurate (-9,2%, -10), formate din 709 persoane trimise în judecată (-30,4%, -309).

În perioada iunie – august 2023, au fost înregistrate 372 acțiuni operative, dintre care 118 de amploare și au fost destructurate 44 grupuri organizate (44% din total 2023), formate din 322 persoane.

În urma activităților derulate de polițiștii specializați în combaterea criminalităţii organizate, procurorii au emis 341 rechizitorii, prin care au fost sesizate instanțele de judecată cu privire la 837 inculpați pentru săvârșirea a 1.525 infracțiuni și au fost încheiate 70 acorduri de recunoaștere a vinovăției.

Prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri

Conform rapoartelor elaborate la nivelul Europol, piața drogurilor reprezintă o sursă majoră de venit pentru grupările de criminalitate organizată din UE (aproximativ 30 miliarde EUR pe an). Pe lângă impactul economic, decesele legate de droguri și alte consecințe pentru sănătatea publică, piața drogurilor induce efecte negative și în planul siguranței publice prin asocierea cu diferite forme de criminalitate.

Din perspectivă europeană, România se află pe rute consacrate de trafic cu droguri destinate pieței Vest Europene, aceasta fiind poziționată pe ruta balcanică a heroinei, respectiv pe cea de intrare în Europa a cocainei, fiind și o zonă de tranzit pentru droguri sintetice din vestul Europei spre Orientul Mijlociu.

La nivel european, 29% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 – 64 de ani au declarat că au consumat un drog ilegal. Comparativ, la nivel naţional, 10,7% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 – 64 de ani au declarat că au consumat, cel puțin odată în viață, droguri (consum experimental).

Traficul de droguri în România a cunoscut o creștere, în timp ce traficanții dezvoltă noi metode de distribuire, iar vârsta consumatorilor a scăzut până la 10-11 ani.

În 2023, autoritățile române au mărit pedepsele pentru traficanții de droguri de la 2-7 ani la 3-10 ani, în prezent aflându-se pe agenda Legislativului un proiect de lege care prevede majorarea pedepselor cu închisoarea și pentru consumatorii de droguri.

Strategia Națională în Domeniul Drogurilor (SNDD) 2022-2026 – reprezintă principalul document de politici publice destinat exclusiv măsurilor din domeniul reducerii cererii și ofertei de droguri, în baza căruia vor fi implementate și evaluate măsurile de răspuns de la nivel național în domeniu.

În anul 2023, la nivel național, au fost realizate:

  • 600 de acțiuni operative desfășurate, în cadrul cărora au fost efectuate aproximativ 2.000 de percheziții;
  • 37 de grupuri infracționale organizate, destructurate, cu 223 de persoane;
  • 7.326 fapte de natură penală înregistrate, fiind desfășurate activități în 22.260 ordonanțe de delegare emise de procurorii DIICOT;
  • 772 de rechizitorii emise, ce vizează 2.183 de infracţiuni, cu 1.388 de inculpaţi, dintre care 588 au fost reţinuţi/arestaţi;
  • 570 kg droguri, peste 3,2 tone de precursori, aproximativ 650 kg de masă verde din categoria drogurilor și peste 1.5 milioane de comprimate scoase din piață, ca urmare a acțiunilor operative desfășurate de polițiști împreună cu procurorii DIICOT.

În perioada iunie-august 2023, la nivel național, au fost realizate următoarele:

  • 211 de acțiuni operative desfășurate;
  • 16 grupuri infracționale organizate, destructurate, fiind trimise în judecată 472 de persoane;
  • 2.942 de fapte de natură penală înregistrate, fiind desfășurate activități în 5.023 ordonanțe de delegare emise de procurorii DIICOT;
  • 210 kg droguri scoase din piață, aproximativ 20 de culturi ilegale de droguri descoperite și desființate.

La nivelul Poliției Române, în anul 2023, pe linia combaterii traficului și consumului ilicit de droguri, au fost primite 8.899 dosare penale, însoțite de ordonanțe de delegare, din care, 3.177 dosare (35,7%)  în perioada iunie – august.

Acțiunile operative din perioada iunie-august au condus la:

  • identificarea și destructurarea a aprox. 45% dintre grupurile infracționale destructurate în anul 2023;
  • scoaterea din piață a aproximativ 40% din cantitatea în kg de droguri de risc și mare risc, respectiv 80% din comprimatele de risc și mare risc din valorile totale aferente anului curent.

Exemple de operațiuni/acțiuni de amploare privind drogurile:

  • HIMERA (21 septembrie 2023) – a vizat investigarea unor infracțiuni de trafic de droguri de mare risc săvârșite de un angajat al unui operator economic de profil care comercializa comprimate ce conțin ca substanță activă fentanil, oxycodonă și morfină.
  • HIDRA (14 septembrie 2023) – a vizat investigarea unor infracțiuni de trafic de droguri săvârșite de adolescenți în București, precum și în stațiunile de pe litoralul Mării Negre, în timpul sezonului estival.
  • MEDUSA (21 martie 2023) – a vizat investigarea unor infracțiuni de trafic de droguri în unități de învățământ din București, săvârșite de elevi și studenți.
  • Ziua Y (26 spetembrie) – 50 de acțiuni operative, puse în executare 256 mandate percheziție și 25 mandate de aducere, dintre care 37 de acțiuni au vizat combaterea traficului de droguri.

Exemple de cazuri rezolvate privind traficul de droguri:

  • Alba Iulia – în data de 09.2023, o persoană a fost prinsă în flagrant cu peste 4,5 kilograme canabis, provenit din Spania. Persoana în cauză a fost arestată pentru o perioadă de 30 de zile.
  • Târgu Mureș – în data de 09.2023 polițiștii au capturat 8,5 kilograme de cannabis. Astfel, au surprins în flagrant delict 3 persoane, care au ridicat un colet, provenit din Spania, ce conținea 5,5 kilograme de cannabis. În urma perchezițiilor domiciliare, au fost descoperite și ridicate 3 kilograme de cannabis. Cele 3 persoane au fost arestate pentru 30 de zile.
  • Brăila – în data de 09.2023 polițiștii au acționat integrat și au oprit în trafic un autoturism, în care se aflau 3 persoane, iar în urma controlului autoturismului, au fost descoperite și ridicate 30 de kilograme de substanță cristalină – 3CMC, cu o valoare de piață de aproximativ 600.000 de euro (20 de kilograme de substanță au fost descoperite disimulate în roata de rezervă, iar 10 kilograme sub scaunul șoferului). Cele 3 persoane au fost arestate pentru 30 de zile.
  • PTF Bechet – în data 08.2023, la controlul de frontieră au fost descoperite într-un TIR înmatriculat în Bulgaria, aproximativ 1,2 milioane comprimate cu medicamentul KSALOL, care are ca și substanță activă ALPRAZOLAM, din categoria drogurilor de risc potrivit Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. Este una dintre cele mai mari capturi de astfel de substanțe active incluse in categoria drogurilor de risc, valoarea de piață fiind estimată la peste 8 milioane de euro.

Prevenirea consumului de droguri și asistența persoanelor consumatoare

 La nivelul ANA, au fost realizate următoarele:

  • 8.969 activități de prevenire a consumului de droguri, cu 396.995 de beneficiari:
  • 5.884 – în mediul școlar preuniversitar, cu 169.242 beneficiari (159.719 elevi și 9.523 cadre didactice);
  • 64 – în mediul școlar universitar, cu 2.322 beneficiari (2.220 studenți și 102 cadre didactice);
  • 612 – în familie, cu 9.762 beneficiari;
  • 2.409 – în comunitate, cu 215.669 beneficiari;
  • 12 proiecte/campanii informativ-preventive:
  • 8 proiecte de prevenire în mediul școlar, aferente anului școlar 2022-2023: Cum să creștem sănătoși, ABC-ul emoțiilor, Necenzurat, Fred goes net, Mesajul meu antidrog, Abilități pentru acțiune, Acționăm just, Împreună.
  • 2 proiecte naționale de prevenire în mediul familial: Eu și copilul meu, Safe Space;
  • 1 campanie națională: Consumul de droguri ne privește pe toți!.
  • 1 proiect de prevenire privind siguranța rutieră și comportamentul adictiv (DRIVE CLEAN).
  • Servicii de asistență acordate consumatorilor de droguri: 3.996 evaluări integrate – medicale, psihologice și sociale (-369), 6.743 consultații medicale (+1.727), 5.402 ședințe de consiliere (psihologică și socială) individuală (+925), 809 ședințe consiliere (psihologică și socială) de grup (+355) și 6.087 ședințe de management de caz (+914).

Subsecvent SNDD 2022-2026, MAI a fost inițiator al unor programe naționale, care să conducă la reducerea cererii de droguri:

  • Programul de interes național de prevenire și asistență medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri, pentru perioada 2023-2026 (PIN), aprobat prin HG nr. 1581/2022

Reprezintă instrumentul de planificare strategică și financiară a politicilor publice antidrog, reprezentând ansamblul de acțiuni multianuale care răspund priorităților naționale în domeniu prin asigurarea complementarității proiectelor de prevenire a consumului de droguri și serviciilor de asistență pentru consumatorii de droguri, implementate de către societatea civilă.

Bugetul alocat programului este de 20.000 mii lei, potrivit art. 2, alin (2) din HG nr. 1581/2022.

Acesta răspunde ariei de intervenție – reducerea cererii de droguri, prin următoarele obiective generale:

  • domeniul prioritar prevenirea consumului de droguri, Obiectiv general 1: Consolidarea sistemului național de prevenire ce cuprinde totalitatea programelor, proiectelor și intervențiilor de prevenire adresate populației generale, școlare și grupurilor vulnerabile, inclusiv persoanelor aflate în stare privativă de libertate, în baza evidențelor științifice;
  • domeniul prioritar asistență integrată, aria prioritară reducerea riscurilor asociate consumului de droguri, Obiectiv general 2: Dezvoltarea, bazată pe evidente științifice, a serviciilor și intervențiilor din cadrul sistemului național de asistență medicală, psihologică și socială destinate reducerii efectelor negative asociate consumului de droguri;
  • domeniul prioritar asistență integrată, aria prioritară asistența specializată a persoanelor care consumă droguri, Obiectiv general 3: Consolidarea și dezvoltarea, bazate pe evidente științifice, a intervențiilor și serviciilor specializate de asistență medicală, psihologică și a celor de reintegrare socială.
  • Programul național de prevenire și asistență medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri, pentru perioada 2023-2026 (PN),  aprobat prin HG nr. 1582/2022

Reprezintă instrumentul de planificare strategică și financiară a politicilor publice antidrog, reprezentând ansamblul de acțiuni multianuale care au ca scop dezvoltarea și consolidarea sistemului național integrat de prevenire a consumului de droguri și serviciilor de asistență pentru consumatorii de droguri, implementate de către Agenția Națională Antidrog.

Bugetul alocat programului este de 32.300 mii lei, potrivit art. 2 din HG nr. 1582/2022.

Siguranța rutieră

Este o responsabilitate comună, care necesită acțiuni concrete și coordonate, iar îmbunătățirea parametrilor specifici domeniului se poate obține doar cu implicarea fiecăruia, atât din postura de utilizator al drumului, cât și din cea de autoritate de reglementare și aplicare a legislației.

Pentru reducerea numărului și consecințelor accidentelor rutiere, MAI rămâne unul dintre vectorii importanți în concepția și aplicarea măsurilor de resort, mai ales în contextul intensificării fenomenului infracțional în ceea ce privește consumul de substanțe psihoactive și conducerea autovehiculelor sub incidența acestora.

În acest context, apreciem că realizarea obiectivelor pe termen lung necesită o abordare echilibrată, comprehensivă, integrată și bazată pe spiritul cooperării între toate instituțiile și organizațiile cu atribuții și responsabilități în domeniu.

Structurile MAI sunt implicate activ în implementarea prevederilor documentelor strategice adoptate la nivel național, inițiate de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii:

  • Strategia națională pentru siguranță rutieră 2022-2030 stabilește cadrul și planificarea implementării obiectivelor și planurilor de acțiune în domeniul siguranței rutiere; Direcțiile de acțiune prevăzute vizează un management performant al siguranței rutiere, condiții mai sigure pentru utilizarea drumurilor, condiții sporite de siguranță pentru infrastructură, prevenire, monitorizare și intervenții optime în cazul situațiilor de urgență. Procesul de monitorizare este realizat prin intermediul Grupurilor de Lucru Tematice, MAI deținând președinția a două dintre acestea – pentru supravegherea circulației rutiere și cel pentru intervenția în caz de accident, prin reprezentanți ai IGPR și DSU;
  • Strategia națională pentru sistemele inteligente de transport 2022-2030 (STI), document necesar operaționalizării, într-o manieră coordonată, a sistemelor inteligente de transport în domeniul rutier și a interfeței cu celelalte moduri de transport, corelată cu prioritățile de investiții și resursele disponibile; MAI este responsabil cu realizarea a 7 activități/măsuri ce vizează, în principal, siguranța traficului rutier.

Evoluția principalilor indicatori ai siguranței rutiere a înregistrat scăderi ale numărului:

  • accidentelor grave  – 3.143 (-156);
  • persoanelor decedate în accidente de circulaţie – 1.051 (-105);
  • persoanelor rănite grav2.470 (-123).

Aceste valori sunt cele mai mici din ultimii 10 ani.

Principalele cauze de producere a accidentelor rutiere au fost:

  • nerespectarea regimului legal de viteză (168 persoane decedate);
  • indisciplina pietonilor (108 persoane decedate);
  • indisciplina bicicliștilor (92 persoane decedate).

61 de persoane au decedat în accidente cauzate de consumul de alcool, iar 9 persoane au decedat în accidente care au avut drept cauză conducerea sub influența substanțelor psihoactive.

 Structurile de poliție rutieră au realizat următoarele:

  • 38.797 acțiuni efectuate (+9,5%, +3.364).
  • 1.372.950 de sancțiuni contravenționale aplicate (+9,6%; +120.615).
  • 25.970 infracțiuni contra siguranței circulației pe drumurile publice sesizate (-3,9%; -1.043), dintre care 2.752 de infracțiuni pentru conducerea unui vehicul sub influența unor substanțe psihoactive (1.400 în ultimele 3 luni);
  • 157.037 de permise de conducere reţinute (-2,6%; -4.252), dintre care 25.000 pentru alcool, în 8.000 de cazuri fiind întocmite și dosare penale;
  • 57.292 de certificate de înmatriculare/înregistrare retrase (+7,8%; +4.127), respectiv 8.959 de plăcuțe de înmatriculare (+10,1%; +823).

 În perioada iunie-august 2023, evoluția principalilor indicatori ai siguranței rutiere s-a menținut pe un trend descendent, în contextul intensificării acțiunilor derulate în mediul stradal pentru depistarea conducătorilor care reprezintă un pericol pe drumurile publice, față de perioada similară a anului 2022, înregistrând scăderi ale numărului:

  • accidentelor grave, cu 9,1% (-118);
  • persoanelor decedate în accidente de circulaţie cu 5,7% (-25);
  • persoanelor rănite grav cu 12,9% (-137).

Intensificarea acțiunilor derulate în mediul stradal, a condus la creșterea numărului de depistări ale infracțiunilor de conducere sub influența unor substanțe psihoactive.

Au fost constatate 1.400 infracțiuni de conducere sub influența unor substanțe psihoactive (aproximativ 12/zi), cu peste 50% mai mult față de media înregistrată în 8 luni 2022.

 ACȚIUNEA BLOCADA

Având în vedere evenimentele cu violență petrecute în spațiul public, în ultimele 3 luni, au fost organizate acțiuni în mediile de interes operativ, pe două direcții:

  • prevenirea și combaterea faptelor comise cu violență.
  • combaterea traficului și consumului ilicit de substanțe psihoactive.

În ultimele 3 luni au fost organizate 31.959 de acțiuni în mediile de interes identificate (medie zilnică 352 acțiuni), cu participarea zilnică a peste 5.427 polițiști și jandarmi, având ca rezultat:

  • 1.388.084 persoane legitimate.
  • 27.819 persoane testate cu dispozitive de depistare a substanțelor psihoactive/în unități spitalicești, fiind depistate pozitiv 1.400 de persoane;
  • 16.243 infracțiuni constatate, din care 4.889 la regimul circulației rutiere;
  • 448.037 sancțiuni contravenționale aplicate, în valoare totală de 156.161.053 lei (347.362 sancțiuni contravenționale la regimul rutier).

Siguranța școlară

La finalul anului școlar 2022-2023, au fost realizate analize privind gradul de siguranță în cele peste 18.000 de unități preuniversitare de învățământ aflate în evidențe, fiind relevate următoarele aspecte:

  • 69% (12.471) dispun de sisteme de securitate (5.367 în urban și 7104 în rural);
  • 31% (5.661) nu dispun de sisteme de securitate (1.153 în urban și 4.508 în rural);
  • 3.392 infracțiuni înregistrate, cu o medie de aproximativ 19 infracțiuni/zi, față de o medie de 17 infracțiuni/zi în anul școlar 2021-2022:

Cele mai multe fapte penale au fost sesizate în mediul urban (75,3%), în școlile generale (62%), iar din punct de vedere al locului de producere, 90,1% au fost comise în incinta unităților de învățământ și au reprezentat fapte contra integrității corporale sau sănătății (64%).

În acest context, la nivelul MAI s-a decis o nouă abordare pentru asigurarea climatului de siguranță școlară prin extinderea cooperării interinstituționale actuale și includerea în cadrul unui nou mecanism de cooperare în domeniu, a mai multor instituții, respectiv MS, MFTES, MMSS, M.Cult. și Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Anterior, acest mecanism era asumat doar la nivelul MAI, ME și MDLPA.

Prin acest demers, a fost elaborat și semnat un nou Plan Național Cadru de Acțiune pentru siguranță școlară, adoptat înainte de debutul anului școlar 2023-2024, prin care s-a stabilit, de comun acord, la nivelul tuturor actorilor implicați, elaborarea unui cadru normativ care să faciliteze depistarea consumului de droguri în școli, pe baza unor proceduri care să implice acordul părinților, să asigure confidențialitatea, nediscriminarea și să evite stigmatizarea sau bullyingul. Totodată, în procesul de elaborare a propunerilor de act normativ, vor fi consultate asociațiile de părinți și elevi.

Verificarea și supravegherea frontierei

România gestionează un segment important al frontierei externe terestre a UE, în procent de aproximativ 16% (2.070 km, din care 1.845 km frontieră terestră și 225 km frontieră maritimă), care delimitează teritoriul statului român de cel al Ucrainei, Republicii Moldova și Republicii Serbia.

În anul 2023 s-au înregistrat următoarele valori:

  • 45.359.075 treceri ale persoanelor (+16,2%), dintre care 32.253.736 treceri ale cetăţenilor UE şi 13.105.339 treceri ale cetăţenilor non – UE, la nivelul tuturor segmentelor de frontieră;
  • 11.429.533 treceri ale mijloacelor de transport (+12,3%).

În perioada estivală, în perioada de week-end, au fost înregistrate valori de peste 500.000 treceri de persoane/zi, nivelul record fiind consemnat în 12.08.2023, respectiv 595.677 treceri.

Din punct de vedere al combaterii infracționalității transfrontaliere, în anul 2023:

  • 14.896 fapte ilegale depistate (7.616 fapte de natură infracțională şi 7.280 fapte de natură contravențională), cele mai multe înregistrându-se în domeniile: trecere/tentativă de trecere ilegală a frontierei, dreptul de proprietate intelectuală, fals și uz de fals, trafic de migranți;
  • creşterea cu 218,8% a numărului de fapte de natură infracțională constatate pe linia dreptului de proprietate intelectuală;
  • peste 12 kg și 1.300.000 buc. droguri depistate la frontieră;
  • 4.848 cetăţeni străini (-24,7%) cărora nu li s-a permis intrarea în ţară;

În ceea ce privește traficul de mărfuri în Portul Constanța, în 2023, au fost:

  • supuse unui control direct peste 5.000 de containere, pe baza analizelor de risc;
  • verificate de Poliția Română, prin scanare cu scanner mobil, peste 1.000 de containere și mijloace de transport.

La nivelul punctelor de trecere a frontierei este necesară dotarea suplimentară cu:

  • echipamente de control destinate verificării autenticității documentelor de călătorie/vize;
  • comparator video spectral;
  • echipamente de detecție și identificare droguri/substanțe explozive (trusă narcotest și spectograf, în prezent gradul de asigurare fiind de 10%, respectiv 20%);
  • echipamente detectare persoane ascunse în mijloacele de transport.

 2. MIGRAȚIE ILEGALĂ

În anul 2023, la frontierele României au fost înregistrate 13.854 depistări de migranți ilegali, din care 13.207 au vizat rețineri în trecere ilegală.

Comparativ cu perioada similară din anul 2022, a fost relevată creșterea cu 21% (+2.291) a reținerilor în trecere ilegală.

Din perspectiva modurilor de operare, cele mai multe cazuri au constat în ascunderea în mijloacele de transport (51,5%) și traversarea ilegală a frontierei verzi (44,7%).

Cele mai multe rețineri în trecere ilegală au fost consemnate la frontiera cu Ungaria (65,3%, preponderent pe sensul de ieșire) și la frontiera cu Ucraina (19,9%, preponderent pe sensul de intrare).

În perioada iunie – august 2023, la frontierele României au fost consemnate 5.151 depistări de migranți ilegali, din care 5.025 rețineri în trecere ilegală.

Comparativ cu perioada iunie – august 2022, se constată descurajarea unui număr mai mare de migranți interesați de intrare ilegală în țara noastră.

Concomitent, polițiștii de frontieră au reușit întreruperea mai multor treceri ilegale, pe sensul de ieșire din țară, precum și depistarea unui număr mai mare de facilitatori în proximitatea frontierelor.

Structurile MAI au fost angrenate în activitățile de sprijin ale refugiaților din Ucraina și în activitățile de prevenire a unor incidente.

  • de la debutul conflictului și până la data de 30.09.2023:
  • peste 6.187.558 persoane au fost înregistrate prin toate punctele de trecere a frontierei, atât pe sensul de intrare, cât și de ieșire;
  • dintre aceștia, 1,36% (84.682 persoane) se află încă pe teritoriul României;
  • 4.431 de cetățeni ucraineni au solicitat azil;
  • au fost emise 144.026 permise de ședere temporară.

3. GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ

Efortul structurilor cu atribuții în domeniul situațiilor de urgență a fost direcționat către creșterea capacității de răspuns în situații de urgență și restabilirea rapidă a stării de normalitate, într-un mod adaptat la nevoile actuale.

Pentru asigurarea unui sistem integrat de intervenții în situații de urgență, la nivel național, au fost realizate următoarele:

  • înființarea a 6 puncte de lucru, în județele BC, BT, CS, OT, TR și municipiul București;
  • recepționarea de echipamente specifice, exemplificând:
  • autospeciale de stingere cu apă și spumă, de diferite capacități – 110 cpl;
  • autospeciale de primă intervenție pentru lucrul cu apă la înaltă presiune și hidroperforare – 17 cpl;
  • autospeciale de suport radio – 4 cpl;
  • post medical avansat categoria I – 42 cpl;
  • autospeciale de stins cu pulbere – 8 cpl;
  • autospeciale cu roboți – 4 cpl.
  • omologarea a 3 poligoane de pregătire de specialitate a personalului operativ.
  • finalizarea a 2 obiective de investiții.

În perioada iunie-august 2023, au fost realizate următoarele:

  • 2.158 controale la unități de îngrijire și cazare a copiilor, bătrânilor și persoanelor cu dizabilități, fiind constatate 6.990 încălcări ale legislației specifice și aplicate 5.510 avertismente și 896 amenzi în cuantum de 11.342.503 lei.
  • continuarea activităților specifice în cadrul proiectelor finanțate prin fonduri bugetare, cât și europene privind dotarea cu echipamente și mijloace tehnice, bunuri materiale și echipamente de protecție:

Proiectul ”VIZIUNE 2020”:

  • a fost lansată la apă cea de-a doua navă multirol, capabilă să desfășoare activități specifice operațiunilor de intervenție în cazul situațiilor de urgență pe mare, inclusiv stingerea incendiilor.
  • au fost recepționate 12 autospeciale de primă intervenție pentru lucrul cu apă de înaltă presiune și hidroperforare, din totalul celor 42 achiziționate prin proiect.

Proiectul ”Îmbunătățirea capacității de intervenție la urgențe medicale – Regiunile Nord-Est, Sud-Est, Sud, Sud-Vest, Vest, Nord-Vest, Centru”:

  • recepția cantitativă, calitativă și de punere în funcțiune a 122 de ambulanțe noi, de tip A2.

Proiectul ”AIR AMBULANCE”:

  • recepționarea și intrarea în dotarea IGAv a 2 avioane destinate transportului pacienților.
  • acordarea de asistență internațională, având în vedere evenimente generate de manifestarea tipurilor de risc la nivel internațional – s-a acordat sprijin cu echipe specializate și/sau bunuri și materiale de primă necesitate unui număr de 3 state (Grecia, Franța și Libia) ca urmare a producerii unor situații de urgență: incendii de pădure și inundații.

4. SERVICII PUBLICE COMUNITARE ȘI DIGITALIZARE

Digitalizare/debirocratizare

MAI și-a concentrat atenția asupra tehnologiilor moderne, inovative, pe care le-a implementat în întreaga sa activitate, astfel consolidând substanțial reforma internă. Încorporarea instrumentelor IT&C în activitatea curentă a MAI a generat beneficii concrete pentru cetățeni și a adus un plus de eficiență în atingerea țintelor asumate instituțional.

Dezideratul ministerului este dezvoltarea unor servicii publice electronice axate pe utilizator, pe cetățean. Aplicațiile web și portalul prin care se livrează servicii publice electronice vor fi constant îmbunătățite, astfel încât experiența utilizatorului să fie cât mai plăcută, iar acesta să poată interacționa cât mai ușor cu structurile MAI și să beneficieze de servicii personalizate. Astfel, viziunea MAI de digitalizare urmărește schimbări reale în modul de funcționare a instituției și nu digitalizarea birocrației.

Au fost continuate activitățile specifice implementării:

  • proiectului pilot,”Cartea electronică de identitate (CEI) respectiv versiunea V2 – va permite cetățeanului autentificarea în sisteme informatice ale MAI și în sisteme informatice ale altor instituții publice, precum şi utilizarea semnăturii electronice, în condițiile legii, facilitând accesul cetățeanului la multiple servicii electronice (bancare, fiscale, sociale, financiare etc.), cu efecte majore în simplificarea relației cu autoritățile publice, creşterea calității şi accesibilității serviciilor publice”.
  • proiectului Sistemul Informatic Integrat de Emitere a Actelor de Stare Civilă (SIIEASC) – vizează ”simplificarea procedurilor administrative aplicabile cetățenilor prin informatizarea sistemului de depunere a cererilor pentru înregistrarea și eliberarea efectivă a documentelor de stare civilă, precum și implementarea suportului necesar dezvoltării și accesării serviciilor electronice ce au la bază informații primare de stare civilă”.

III.  SITUAȚIE RESURSE INSTITUȚIONALE

La nivelul MAI se înregistrează:

  • un deficit total de personal de aproximativ 20%.

La nivelul Poliției Române:

  • deficit total de personal de peste 16%;
  • peste 300 de polițiști specializați în lupta împotriva drogurilor, sprijiniți de alți peste 500 de polițiști, de la operațiuni speciale, analiza informațiilor;

Repere privind dotarea Poliției Române

  • grad de asigurare cu autovehicule destinate muncii operative de 88,88%.
  • grad de asigurare cu autovehicule destinate muncii de circulație de 89%.
  • 1 laborator central de analiză şi profil al drogurilor şi 4 laboratoare teritoriale, care efectuează în mod operativ, analize fizico-chimice ale substanţelor stupefiante, psihotrope, ori ale altor substanţe confiscate;
  • 184 de dispozitive drug test aflate în dotare
  • deficit privind câini specializați pentru detectare droguri – în dotarea structurilor MAI sunt 42 de câini specializați pentru detectare droguri;

Singurul furnizor al câinilor de serviciu pentru toate structurile MAI este Centrul Chinologic „Dr. Aurel Greblea” Sibiu, fiind necesară o abordare etapizată în vederea acoperirii deficitului de câini existent.

 

IV.          MĂSURI IMEDIATE PRIVIND EFICIENTIZAREA ACTIVITĂȚII

Într-o primă etapă, la nivelul MAI, a fost inițiat procesul de recalibrare a acțiunilor desfășurate de către structurile din subordine.

Activitatea a debutat cu reforma structural – organizatorică a Inspectoratului de Poliție Județean Constanța, demers care include domeniul de prevenire și combatere a criminalității organizate, inclusiv componenta de prevenire și combatere a traficului și consumului de droguri.

În prezent, MAI a demarat un proces de recalibrare a măsurilor de răspuns, structurate pe 4 piloni majori/domenii de intervenție:

(1) adaptarea instrumentelor și metodelor folosite la nivel instituțional

  • Simplificarea procedurilor în ceea ce privește instrumentarea cauzelor penale privind traficul de droguri:

Poliția va putea dispune, din oficiu, urmărirea penală în anumite situații, iar DIICOT se va degreva de cauzele cu un grad de complexitate scăzut, polițistul antidrog având un rol activ în investigarea acestor fapte.

  • Stabilirea unui sistem de bonificații pentru ofițerii implicați în combaterea criminalității organizate și care au obținut rezultate notabile.
  • Extinderea obligativității testării antidrog/alcool, în trafic, de către polițist.

(2) redimensionarea mecanismelor de cooperare interinstituțională

  • Valorificarea resurselor tehnice – sistemelor de monitorizare a spațiilor publice existente la nivelul autorităților publice locale sau accesarea celor deținute de persoane private.
  • Consolidarea parteneriatului cu cetățenii, care surprind abateri grave în trafic cu mijloacele proprii de înregistrare
  • Întărirea controlului la frontieră și intensificarea colaborării cu celelalte instituții de aplicare a legii din țară, precum și cu partenerii externi.

(3) adaptarea la realitățile fenomenului drogurilor din perspectivă structural – organizatorică

  • Adaptarea, în funcție de tendințele situației infracționale, a schemelor de personal ale structurilor MAI:
  • suplimentarea numărului de funcții alocate structurilor antidrog din cadrul IGPR;

În acest sens, pentru posturile vacante, au fost identificate aprox. 200 de cadre, inclusiv din afara Poliției Române, dar din cadrul MAI, care sunt în proces de evaluare, urmând ca cei care îndeplinesc condițiile și au abilitățile necesare să suplimenteze efectivele care desfășoară activități, fie prin ocuparea funcțiilor vacante (astăzi sunt 60), fie prin suplimentarea de posturi.

  • suplimentarea personalului celor 5 laboratoare de analiză a drogurilor existente (București, Cluj, Iași, Timișoara și Constanța);
  • înființarea a 2 noi laboratoare în Brașov și Craiova, ce vor fi dotate și acreditate;
  • implementarea concepției de poliție canină la nivelul MAI;
  • regândirea activității și rolului ANA, raportat la evoluția consumului de droguri în România.

Activitatea ANA va fi regândită în vederea gestionării eficiente a fenomenului consumului de droguri, atât din perspectiva sănătății publice, cât și a siguranței cetățeanului. Se are în vedere pe de o parte eliminarea suprapunerilor de competențe cu alte instituții ale statului, iar pe de altă parte îmbunătățirea activităților derulate pe acest palier.

  • Creșterea gradului de dotare a structurilor antidrog și a celor de poliție rutieră, inclusiv prin proiecte cu fonduri externe nerambursabile
  • achiziționarea a 400 de aparate pentru depistarea prezenței în salivă a substanțelor stupefiante – procedură în desfășurare, fondurile financiare fiind asigurate pentru 244 de sisteme, din 2 proiecte cu finanțare externă, urmând ca pentru diferența de 156 să fie identificate/alocate sumele necesare pe durata de valabilitate a acordului – cadru;
  • achiziționarea a 3 elicoptere ușoare multifiuncționale și 1 elicopter mediu/greu multifuncțional, 200 de autospeciale, 75 motociclete, 800 etilometre, 200 kituri semnalizare rutieră și 200 sisteme de cercetare la fața locului (accidente rutiere) – prin Programul HeliPol;
  • echipamente de testare și identificare droguri;
  • sisteme de imobilizare a autovehiculelor;
  • sisteme pentru oprirea forțată a autovehiculelor;
  • scannere portabile;
  • echipamente de inspecție compartiment ascuns;
  • Achiziționarea de echipamente suplimentare pentru creșterea capacității de control la frontieră
  • echipamente de testare și identificare droguri;
  • scannere mobile și dispozitive de detecție;
  • echipamente inspecție compartiment ascuns;
  • sisteme de supraveghere a PTF;

(4) modificarea cadrului legislativ incident

  • Înăsprirea regimului sancționator la regimul circulației pe drumurile publice în cazul consumului de alcool/substanțe psihoactive, instituirea de noi reguli aplicabile conducătorilor/proprietarilor de autovehicule:
  • Instituirea unor noi situații când persoanele sunt obligate să se supună testării aerului expirat și/sau recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei ori a consumului de substanțe psihoactive (ex: cu ocazia examinării medicale pentru obținerea/prelungirea permisului de conducere, restituirea permisului de conducere retras/suspendat, dacă în vehicul sunt identificate substanțe care pot avea caracter psihoactiv, recipiente cu alcool desfăcute, conducătorul auto figurează în baza de date că a încălcat normele privind consumul de alcool și droguri la volan, precum și când a comis infracțiuni la regimul substanțelor interzise);
  • Instituirea posibilității reținerii permisului de conducere în cazul conducătorilor auto care au fost depistați în trafic având asupra lor sau în interiorul vehiculului, în mod nelegal, substanțe psihoactive, respectiv completarea cazurilor de reținere a permisului de conducere/dovezii înlocuitoare a acestuia, cu infracțiunea prevăzută de art. 336^1 CP (Consumul de alcool sau de alte substanţe psihoactive ulterior producerii unui accident de circulație);
  • Instituirea măsurii de imobilizare a vehiculului în cazul în care, în urma examinării medicale a rezultat consumul de substanțe psihoactive sau, în urma controlului efectuat, în interiorul vehiculului au fost găsite substanțe psihoactive;
  • Instituirea unui mecanism de suspendare a înmatriculării la expirarea termenului de valabilitate a asigurării obligatorii de răspundere civilă (RCA) similar celui de suspendare a înmatriculării ca urmare a expirării/anulării inspecției tehnice periodice sau ca urmare a netranscrierii transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul în termen de 90 zile de la înstrăinare;
  • Consolidarea parteneriatului cu cetățenii care surprind abateri grave în trafic cu mijloacele proprii de înregistrare;
  • Eliminarea posibilității aplicării avertismentului pentru contravenții cu o gravitate ridicată, cum ar fi conducerea sub influența alcoolului;
  • Recalcularea punctului de amendă, la valoarea de astăzi a salariului minim brut pe economie, ceea ce înseamnă, spre exemplu, o creștere a acestuia de la 145 de lei la 165 de lei, în contextul noului salariu minim aplicabil de la începutul anului 2024.
  • Completarea/modificarea prevederilor Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri cu accent pe mărirea limitelor minime ale pedepselor cu închisoarea, creșterea pedepsei pentru recidiva în cazul traficului de droguri, precum și introducerea ca circumstanță agravantă a deținerii de droguri de risc sau mare risc, atunci când este comisă în spațiul public, la evenimente sportive/cultural – artistice, manifestații, în unități de învățământ.
  • Instituirea unei circumstanțe agravante, pentru conducerea unui autovehicul sub influența unor substanțe psihoactive care a avut ca urmare producerea unui accident rutier cu următoarele consecințe: rănirea uneia/a mai multor persoane sau avarierea a cel puțin un vehicul/alte pagube materiale (de la 2 la 7 ani);
  • Instituirea măsurii indisponibilizării în vederea confiscării speciale a mijloacelor de transport în care sunt depistate droguri sau conducătorul auto a fost confirmat pozitiv cu droguri;
  • Preluarea de către structurile antidrog, din competența materială a DIICOT, a anumitor infracțiuni prevăzute de Legea nr. 143/2000;
  • Integritatea personalului MAI privind consumul de substanțe psihoactive – propuneri de modificare a Statutului Polițistului și cadrelor militare din MAI pe următoarele domenii:
  • Instituirea obligativității testului antidrog în cadrul examenului medical pentru admiterea în MAI, precum și anual în timpul carierei;
  • Instituirea obligativității polițistului de a se supune testării antidrog/alcool pe timpul serviciului, când sunt indicii comportamentale;
  • Instituirea obligativității polițistului de a se supune testării pentru determinarea comportamentului simulat (poligraf), în cazul în care polițistul nu trece testul de integritate și de fidelitate sau în alte situații strict reglementate;
  • Suspendarea din funcție a polițistului pe o perioadă determinată, dacă nu se supune testării sau testarea indică rezultat pozitiv ori nu se supune testării pentru determinarea comportamentului simulat. În situația exprimării repetate a refuzului sau în situația în care pe termen lung în organism este detectată prezența drogului, se dispune încetarea raportului de serviciu.

 Totodată, au fost elaborate propuneri de măsuri legislative aflate în competența de inițiativă a Ministerului Justiției, care vor fi înaintate acestui minister pentru discuții și dezbateri, în conformitate cu principiul cooperării loiale dintre instituții. Acestea vizează, prioritar, gestionarea mai eficientă a resurselor și simplificarea procedurilor în ceea ce privește instrumentarea cauzelor penale, pedepse adecvate pentru traficanții de droguri și măsura confiscării obligatorii și valorificării bunurilor provenite din infracțiuni în domeniul drogurilor, indiferent de valoarea acestora.

Astfel, se propun:

  • înăsprirea condițiilor în care un infractor poate beneficia de reducerea pedepselor;
  • eliminarea posibilității condamnării cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în cazul infracțiunilor de trafic de droguri,
  • incriminarea unor noi fapte referitoare la publicitatea drogurilor,
  • instituirea unor noi circumstanțe agravante referitoare la deținerea de droguri în spații publice în care au acces tinerii și copiii.

 Aceste priorități sunt de natură a asigura consolidarea responsabilității, eficienței, transparenței și profesionalismului, aplicarea echitabilă, eficientă și eficace a legislației bazate în activitatea pe care o desfășoară, care vor conduce la un serviciu polițienesc modern, în concordanță cu cele mai bune standarde și practici internaționale, în măsură să răspundă proactiv și echidistant nevoilor comunităților deservite.

 


Alte articole:
ULTIMA
ORĂ

28.439 de verificări au fost efectuate cu aplicația eDAC pentru a preveni și combate posibile fapte ilegale, detalii aici

151 de persoane au fost prinse de structurile de ordine publică în momentul sau imediat după săvârșirea unei infracțiuni, detalii aici

521 de șoferi au rămas fără permis de conducere după ce au pus în pericol siguranța altor participanți la trafic, vezi știrea aici

Peste 28.400 de verificări au fost efectuate cu aplicația eDAC pentru a preveni și combate posibile fapte ilegale, detalii aici

Rezultatele înregistrate la frontieră în ultimele 24 de ore, detalii aici

Bilanțul intervențiilor din ultimele 24 de ore. Citiți aici

Activități de prevenire desfășurate la Festivalul CF MOTO DAYS ADVENTURE FEST de la Mioveni. Vezi aici

Cooperare polițienească pentru combaterea criminalității. Vezi aici

Sari la conținut