Proiectul „Unde începe cerşetoria, se sfârşeşte copilăria” la final

Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane (ANITP), Asociaţia Telefonul Copilului şi Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţii din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române au prezentat azi, 18 iulie 2013, în cadrul unei conferințe de presă desfășurate la sediul MAI rezultatele proiectului „Unde începe cerşetoria, se sfârşeşte copilaria”, Proiectul a urmărit identificarea problemelor principale cauzate de fenomenul cerşetoriei, precum şi creşterea gradului de conştientizare cu privire la efectele negative ale fenomenului cerşetoriei în rândul copiilor. 110 reprezentanţi ai instituţiilor şi comunităţilor locale, precum şi 600 de elevi cu vârste cuprinse între 8 şi 12 ani au participat la analiza realizată în cadrul proiectului, prin intermediul chestionarelor completate de aceştia.Proiectul a fost finanţat de Ambasada Franţei, iar partenerii implicaţi în implementarea acestuia alături de Asociaţia Telefonul Copilului sunt Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane – Ministerul Afacerilor Interne, Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţii – Inspectoratul General al Poliţiei Române, Romtelecom şi Cosmote. Proiectul s-a desfăşurat în comunităţi din Bucureşti (Bucureşti sector 5), Ilfov (Jilava), Vaslui (Murgeni), Alba (Hopârta), Dâmboviţa (Cojasca), Covasna (Dobârlau), Braşov (Braşov), selectate împreună cu reprezentanţii Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane şi ai Institutului pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţii din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.“De departe, sărăcia a fost indicată ca principalul factor declanşator al deciziei de a cerşi, în procentaj de 85,4%, în urma analizei realizată în proiect. Referitor la copiii care cerşesc sau prestează diverse activităţi lucrative (spală parbrizele maşinilor, încarcă-descarcă mărfuri, colectează obiecte reciclabile), in procentaj de 40,6% influenţa familiei a fost indicată de adulţi ca principala cauză a faptului că unii minori cerşesc, în timp ce 75,2% dintre copii consideră că părinţii sunt cei care îi trimit pe copii să cerşească. Un alt diagnostic alarmant şi de luat în consideraţie este lipsa de informare în rândul copiilor – mai puţin de jumătate dintre copiii chestionaţi au vorbit cu cineva despre copiii cerşetori şi riscurile la care aceştia se expun. Aşadar, bilanţul acestui proiect confirmă disfuncţionalităţile existente la nivelul familiei în principal pe fondul sărăciei extreme, semnalate constant de Asociaţia Telefonul Copilului, un motiv în plus pentru reacţii concrete din partea societăţii civile şi a autoritătilor în vederea prevenirii acestor fenomene” a declarat Cătălina Florea, director executiv al Asociaţiei Telefonul CopiluluiAnaliza realizată în cadrul proiectului prin consultarea şi colectarea de date din partea atât a comunităţilor locale, cât şi a copiilor, prin intermediul chestionarelor, a evidenţiat următoarele:1. Principalele cauze/motive pentru care unii copii cerşesc: sărăcia a fost indicată ca principalul factor declanşator al deciziei de a cerşi (85,4%), urmata de influenţa negativă a familiei acestor copii, fie prin lipsa de supraveghere a acestora (52,1%), fie prin faptul că minorii adoptă un comportament arătat de familie sau chiar fac asta la cererea familiei; 28,1% dintre opinii au fost în favoarea ideii că minorii care cerşesc vor în felul acesta să câştige uşor bani; lipsa de implicare a şcolii (14,6%) sau a autorităţilor locale (18,8%) a mai fost invocata ca factor ce favorizează fenomenul cerşetoriei în rândul minorilor. 2. Beneficiarii câştigurilor obţinute de minori din cerşetorie: 40,6% dintre respondenţi au considerat că familia este cea care trimite copiii să presteze diferite activităţi în schimbul unor sume de bani pe care să-i aducă acasă, in timp ce 36,5% consideră că există alte persoane care obligă şi exploatează copiii, forţându-i să cerşească în beneficiul lor; numai 17,7% apreciază că minorii aleg singuri să ofere diferite prestaţii simple pentru a obţine nişte bani; in acord cu aceste răspunsuri, 51,6% dintre cei chestionaţi cred că principalii beneficiari ai banilor câştigaţi în acest fel de copii sunt părinţii, iar 38,7% consideră că beneficiarii sunt persoanele străine care îi controlează pe minori şi ii forteaza să cerşească. 3. Mediul din care provin minorii cerşetori: 67,7% familii cu dificultati materiale; 18,3% familii in care se consuma frecvent alcool; 5,4% familii in care se manifesta violenta domestica; 4,3% familii obisnuite, dar care nu se ocupa de copii; 3,2% familii in care a survenit divortul / separarea parintilor; 1,1% centre de plasament.4. Riscurile percepute de copii din practicarea cerşetoriei: elevii chestionaţi au admis că unui copil care cerşeşte i se poate întampla să fie traficat în afara ţării şi exploatat (62,8%), să fie ameninţat şi lovit (57,9%), să fie îndepărtat de familia lui (57,3%), să abandoneze şcoala (56,3%), să fie mutilat fizic (35,8%). Intrebarea a permis raspuns multiplu.5. Motivele practicării cerşetoriei de către minori: i-au fortat părinţii (77,2%) sau alte persoane străine (55,6%); nu au pe nimeni care să aibă grijă de ei (47,1%), părinţii acestor copii sunt divorţaţi şi nu ii mai supraveghează (16,8%), pentru a câştiga bani într-un mod autonom (17%), imită alţi copii pe care i-au văzut cerşind (11,7%). Intrebarea a permis raspuns multiplu.6. Măsurile propuse de autorităţi pentru contracararea acestui fenomen: 25,3% sprijin acordat familiilor sarace; 22,1% sanctionarea parintilor care nu se ocupa de copii; 21,1% imbunatatirea legislatiei; 12,6% scoaterea copiilor din mediile familiale violente; 11,6% sporirea masurilor pentru a incuraja dreptul copilului la educatie; 7,4% alta masura. Se intenţionează ca informaţiile colectate în cadrul acestui proiect să fie folosite împreună cu alte studii de cercetare drept suport pentru dezvoltarea unui program strategic de prevenire şi combatere a traficului de minori. Toate aceste analize şi studii vor sta inclusiv la baza unei dezbateri publice viitoare despre reglementările legislative şi procedurile de lucru în vigoare pentru prevenirea şi combaterea cerşetoriei, respectiv a traficului de minori.„Prin implicarea în acest proiect, ANITP îşi reafirmă dorinţa de cooperare cu societatea civilă în prevenirea traficului de persoane. Mai mult, susţinerea pe care o acordăm iniţiativei Asociaţiei Telefonului Copilului este o consecinţă firească a bunei colaborări avute în alte campanii şi a rezultatelor obţinute în cadrul acestora. Activităţile care vor fi derulate vizează atât o mai bună conştientizare a riscurilor asociate traficului de persoane având ca formă de exploatre obligarea la cerşetorie, cât şi identificarea celor mai bune soluţii cu caracter preventiv. Agenţia este implicată în acest proiect atât la nivelul structurii centrale cât şi al Centrelor Regionale, prin organizarea şi participarea activă la întâlnirile cu grupurile-ţintă”, a declarat Bogdan Berechet, Director adjunct Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane – MAI. “Prevenirea delincvenței juvenile şi victimizării minorilor constituie o prioritate a Poliţiei Române. Apreciem că acest proiect va contribui la o mai bună informare pentru protejarea copiilor, cerşetoria putând genera şi alte riscuri pentru aceștia” – declară domnul comisar şef de poliție Constantin Stroescu, șeful Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității din IGPR.În ceea ce priveşte componenta de conştientizare, prin intermediul materialelor informative realizate în cadrul proiectului, sub sloganul „Locul tău este la şcoală, nu pe stradă”, precum şi prin intermediul componentei de teatru-forum, dezvoltată special pentru copii în cadrul acestui proiect, copiii au fost informaţi şi educaţi cu privire la riscurile la care sunt expuşi, dar şi cu privire la instrumentele pe care le au la îndemană pentru a semnala situaţii în care viaţa lor sau a altora este pusă în pericol: numărul unic de urgenţă 112, telefonul copilului 116 111, linia telefonică 0800 800 678 oferită de ANITP, instituţii abilitate cărora se pot adresa atât la nivel local, cât şi la nivel central.Conform proceselor verbale încheiate cu autorităţile locale, proiectul a inclus un număr mai mare de beneficiari faţă de cel estimat iniţial. Astfel, un număr de 600 de copii au participat la activităţile proiectului faţă de 500 estimaţi la lansarea acestuia. 7 comunităţi au fost implicate în proiect faţă de doar 5 propuse iniţial. De asemenea, un număr de 110 reprezentanţi ai instituţiilor şi comunităţilor locale au participat în proiect în vederea asigurării sustenabilităţii acestuia. Pentru reprezentanţii instituţiilor şi comunităţilor locale a fost elaborat un material informativ aparte. Toate materialele informative elaborate au fost înmânate în cadrul întâlnirilor directe cu copiii şi cu autorităţile locale, care s-au desfasurat in perioada martie – mai 2013. Informaţii de background:Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane este Coordonator Naţional al aplicării politicilor în domeniul luptei împotriva traficului de persoane având rolul de a desfăşura activităţi de prevenire şi monitorizare a acestui fenomen infracţional.Pentru informaţii suplimentare, persoana de contact: Mădălina TURZA, telefon: 021 311 89 81, fax: 021 319 01 83, e-mail: presa.anitp@mai.gov.roANITP – Compartimentul de Presă


Alte articole:
Skip to content