Seminarul „Understanding and communicating existing and future risks: Ensuring evidence-based communication”

În perioada 23-24 februarie, la București, a avut loc, în prezența domnului Janez Lenarčič, comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor și a reprezentantului special al Secretarului General al Națiunilor Unite pentru reducerea riscului la dezastre, Mami Mizutori, seminarul „Understanding and communicating existing and future risks: Ensuring evidence-based communication”. Evenimentul a fost organizat de către DSU și UNDRR, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, cu sprijinul Camerei Deputaților.

Acest forum  a reunit reprezentanți politici la nivel înalt din peste 34 state și peste 100 experți din regiune pentru a împărtăși cunoștințe, experiențe, idei și bune practici cu privire la modul de a face comunicarea riscurilor mai eficientă și accesibilă pentru toți.

În data de 23 februarie a.c., au avut loc două sesiuni tehnice, referitoare la comunicarea eficientă a riscurilor, consolidarea încrederii publicului în autoritățile publice, precum și la implicarea comunității științifice în sprijinul factorilor de decizie pentru luarea deciziilor și comunicarea către public.

În 2018, Organizația Națiunilor Unite a lansat Strategia pentru Tineret 2030, care recunoaște importanța implicării tinerilor în proiectarea și implementarea politicilor, planurilor și a standardelor de construire a rezilienței. În acest sens, în cadrul evenimentului a fost organizată o sesiune special dedicată schimbului de idei dintre aceștia și reprezentanții UNDRR și șeful DSU, dr. Raed Arafat, pentru a discuta modul în care tinerii pot contribui în eforturile de construire a încrederii și a rezilienței societale.

În data de 24 februarie 2023, a fost organizată o masă rotundă la nivel înalt, cu scopul de a împărtăși experiențe, de a identifica soluții și de a spori impulsul politic și angajamentele pentru o comunicare eficientă a riscurilor, accelerând, în același timp, implementarea Cadrului Sendai în regiune.

În urma discuțiilor purtate în cele două zile, participanții cu reprezentare la nivel înalt au identificat următoarele:

  • Comunicarea riscurilor și gestionarea infodemiei trebuie să implice întreaga comunitate, pentru ca oamenii să poată lua decizii pentru propria siguranță, bazate pe informații adevărate;
  • Comunicarea riscurilor trebuie să se realizeze în mod eficient în toate domeniile: prevenire, pregătire, răspuns și recuperare;
  • Trebuie să existe o sinergie între acțiunile din domeniul politic, economic și social și structurile responsabile de gestionarea dezastrelor, în vederea consolidării capacității de a rezista efectelor catastrofelor la nivel mondial;
  • Trebuie identificate lacunele în comunicarea riscurilor, pentru a determina cum pot fi îmbunătățite mijloacele avute la dispoziție. În acest sens, trebuie dezvoltate instrumente de învățare/educație personalizate pe fiecare categorie de public;
  • Trebuie promovate și valorificate expertizele, experiențele și bunele practici în domeniul reducerii riscurilor la dezastre;
  • Comunitățile științifice și academice au un rol important în sprijinirea factorilor de decizie în vederea luării de decizii și transmiterii comunicărilor oficiale. În acest sens, acestea trebuie sprijinite în vederea îmbunătățirii capacităților de comunicare pentru ca informațiile partajate de către factorii de decizie și experți să ajungă la publicul larg într-un mod eficient;
  • Jurnaliștii trebuie să realizeze o raportare eficientă și etică a informațiilor, care să conțină mesaje precise și accesibile pentru public;
  • Încrederea publicului în instituții va contribui la diminuarea expunerii populației la informații incorecte;
  • Societatea civilă, mass-media și mediul academic sunt componente importante în combaterea dezinformării.
  • Consolidarea inițiativelor de informare și a schimbului de bune practici, în vederea extinderii acestora la niveluri subregionale și regionale (exemple din Franța, Muntenegru, Suedia etc.);
  • Campaniile de reducere a riscurilor la dezastre trebuie să fie în permanență monitorizate, cu scopul de a asigura o abordare a întregii comunități;
  • Comunitățile științifice și academice au un rol important în sprijinirea factorilor de decizie pentru luarea deciziilor și în transmiterea comunicărilor către public. În acest sens, oamenii de știință trebuie să-și îmbunătățească metodele și mijloace de exprimare a informațiilor deținute pentru ca acestea să poată fi înțelese de întreaga populație;
  • Trebuie să existe o coordonare multisectorială și guvernamentală a comunicării riscurilor pentru a crește coerența și încrederea publicului în autorități. În acest sens, se recomandă consultarea sistematică a platformelor naționale pentru reducerea riscurilor la dezastre și includerea acțiunilor din acest domeniu în strategiile naționale și planurile de acțiune;
  • Tehnologia joacă un rol important în vederea transmiterii datelor și informațiilor despre riscurile la dezastre și trebuie valorificată;
  • Pentru a îndeplini obiectivele recent anunțate ale Uniunii Europene în materie de reziliență la dezastre, trebuie întreprinse acțiuni și măsuri relevante sub umbrela Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii;
  • Avem nevoie de SOLIDARITATE din partea fiecărui actor implicat în eforturile de comunicare a riscului de dezastru (autorități, ONG-uri, sectorul privat, mediul academic, mass-media, societatea civilă etc.) pentru a obține reziliența societală.


Alte articole:
ULTIMA
ORĂ

Piloții Inspectoratului General de Aviație au executat 20 de misiuni aero-medicale

Pompierii au desfășurat 1.221 de misiuni pentru acordarea asistenței medicale

Polițiștii și jandarmii au constatat 14.014 contravenții

În ultimele 24 de ore, în aplicația eDAC, au fost efectuate 29.391 de verificări

Structurile operative ale MAI au desfășurat 4.384 de intervenții în sprijinul cetățenilor. Vezi aici

Sari la conținut