Finalizarea proiectului POCA referitor la Extinderea Capabilităților Investigative ale Sistemului de Apărare Cibernetică al MAI
Întrevederea dintre viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, și ambasadorul Republicii Federale Germania la București, E.S. Peer Gebauer
Întrevederea dintre viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, și ambasadoarea Statelor Unite ale Americii la București, Kathleen Ann Kavalec
Semnarea Memorandumului de Înțelegere în domeniul protecției civile între România și Statul Palestina
Participarea ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, la ceremonia depunerii Jurământului de Credință/Militar de către absolvenții Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”
Participarea ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, la Consiliul JAI din Logroño, Spania – Iulie 2023
Întâlnire de lucru a ministrului Cătălin Predoiu cu E.S. domnul Uffe A. Balslev
Întâlnire de lucru a ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, cu E.S. domnul Alfredo Maria Durante Mangoni, ambasadorul Republicii Italiene în România
Întâlnire de lucru a ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, cu E.S. doamna Marjut Akola, ambasadoarea Republicii Finlanda la București
Reuniunea Comitetului de Miniștri al Convenției de Cooperare Polițienească pentru Europa de Sud-Est (PCC-SEE)
Întrevederea ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, cu omologul său din Macedonia de Nord, Oliver Spasovski
Peste 5.000 de persoane au participat la „Ziua Porților Deschise pentru Copii la MAI”
Structuri MAI
Obiective

PNRR reprezintă documentul strategic al României care fundamentează prioritățile de reformă și domeniile de investiții pentru aplicarea Mecanismului de redresare și reziliență – MRR la nivel național. Sursa de finanțare este reprezentată de fondurile alocate pentru România în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. Scopul final al PNRR este să accelereze implementarea reformelor sustenabile și a investițiilor publice conexe, respectiv asigurarea ameliorării stării economiei naționale după criza generată de COVID-19, creșterea economică și crearea de locuri de muncă necesare pentru incluziunea forței de muncă, sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale pentru promovarea creșterii durabile.

Planul conține 171 de măsuri (64 de reforme și 107 investiții), structurate în 15 componente ce contribuie la toți cei șase piloni definiți în Regulamentul (UE) nr. 2021/241, precum și un calendar indicativ pentru implementarea reformelor și a investițiilor care trebuie încheiate până în data de 31 august 2026.

În cadrul reformelor și investițiilor asumate, coordonatorii de reformă/investiții trebuie să îndeplinească o serie de jaloane și ținte care, pe de o parte atestă realizarea reformelor și investițiilor, iar pe de altă parte condiționează acordarea finanțării europene către statul român.

Ministerul Afacerilor Interne este coordonator al Investiției – I8. Carte de identitate electronică și semnătura digitală calificată, cu o alocare financiară nerambursabilă de 200 milioane Euro, având ca țintă intermediară – 4.5 milioane de cetățeni care, până în trimestrul IV 2024, vor beneficia de cartea electronică de identitate (CEI), respectiv ca țintă finală – 8.5 milioane de cetățeni care, până în trimestrul II 2026, vor beneficia de cartea electronică de identitate. Acordul de Finanțare nr. 36424/30.03.2022 a fost semnat între MAI și MIPE pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență – componenta C7 – Transformare digitală, Investiția 8 Carte de identitate electronică și semnătura digitală calificată.

De mai bine de un secol şi jumătate, Ministerul Afacerilor Interne este principalul garant al drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, apărător al ordinii publice şi al proprietăţii publice şi private.

Ca una dintre cele mai importante instituţii guvernamentale care contribuie la apărarea statului de drept, Ministerul Afacerilor Interne are atribuţii atât în domeniul luptei antiinfracţionale, al ordinii, siguranţei şi securităţii naţionale, cât şi în asigurarea de servicii publice pentru cetăţenii români, la standarde europene.

Astfel, Ministerul Afacerilor Interne elaborează obiectivele activităţii din domeniul afacerilor interne, potrivit Programului de guvernare şi obligaţiilor ce îi revin din documentele strategice naţionale, precum şi din cele internaţionale la care România este parte, implementând măsurile necesare pentru atingerea lor.

În domeniul ordinii şi siguranţei publice, Ministerul Afacerilor Interne urmăreşte atingerea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene în domeniul Justiţie şi Afaceri Interne, precum şi îndeplinirea activităţilor subordonate principiilor şi direcţiilor de acţiune ale politicii statului român, circumscrise priorităţilor şi obiectivelor strategice stabilite prin Programul de Guvernare.

Situații de urgență

Structura operaţională a Ministerului Afacerilor Interne, care coordonează la nivel naţional activităţile de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, asigurarea şi coordonarea resurselor umane, materiale, financiare şi de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate, inclusiv activităţile pentru acordarea primului-ajutor calificat şi asistenţa medicală de urgenţă, în cadrul unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor, până la internarea în spital.Departamentul coordoneaza operational serviciile de ambulanta judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, UPU/CPU, precum si serviciile publice Salvamont.

Aderarea României la Spaţiul Schengen este unul dintre obiectivele strategice importante după integrarea în rândul statelor membre ale Uniunii Europene. România a îndeplinit cu succes un proces de evaluare în mai multe domenii prevăzute în calendarul de aderare şi este pregătită să adere la spaţiul Schengen.

Aderarea la spatiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor intre frontierele interne ale statelor membre Schengen, care aplica in intregime acquis-ul Schengen, fiind creata o singura frontiera externa unde controalele se desfasoara conform unui set de reguli clare in materie de vize, migratie, azil, precum si masuri referitoare la cooperarea politieneasca, judiciara sau vamala.

Pentru mai multe detalii vizitaţi site-ul oficial

 

 

Procesul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană (Brexit) a fost finalizat la 31 ianuarie 2020. Pe cale de consecință, Acordul a intrat în vigoare la 1 februarie 2020 și a permis asigurarea unei perioade de tranziție până la 31 decembrie 2020. Pe parcursul perioadei de tranziție, Regatul Unit și-a păstrat toate drepturile și obligațiile ce revin unui stat membru UE, deși nu a mai participat la mecanismul decizional și nu a mai fost reprezentat în instituțiile UE.

Mai multe detalii

 

În conformitate cu Regulamentele (UE) nr. 1861 și 1862/2018, Comisia Europeană organizează o campanie de informare privind SIS, în colaborare cu autoritățile naționale de supraveghere și cu Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor. Campania are scopul de a informa publicul  despre obiectivele SIS, despre datele stocate în SIS, despre autorităţile care au acces la SIS și despre drepturile persoanelor vizate.Data de operaționalizare a noului Sistemului de Informații Schengen a fost stabilită de Comisia Europeană pentru 7 martie 2023.

Sari la conținut